România a avut cea mai mare scumpire a energiei electrice din Uniunea Europeană, anunţă Comisia Europeană.
În trimestrul al treilea din 2017, preţurile angro de energie electrică au crescut cel mai mult în România (cu 52 %), iar în august au atins maximele Europei de Est (peste 90 de euro/MWh), reiese dintr-un raport al Comisiei Europene – Direcţia Generală Energie – privind evoluţia pieţelor de electricitate din spatiul comunitar.
„Comparând cu trimestrul III 2016, în al treilea trimestru al anului 2017 preţurile au crescut cel mai mult în România (52%), Slovenia şi Ungaria (ambele cu câte 41%), în timp ce Regatul Unit era singura ţară din UE în care s-a consemnat o scădere a preţurilor (-2,2%)”, se mai arată în raport.
Potrivit documentului, cea mai scumpă energie angro din UE se tranzacţionează în Grecia şi Portugalia (52,1 euro/MWh), urmate de Serbia (51,7 euro/MWh), Italia (51,6 euro/MWh), Ungaria (51 de euro/MWh) şi România (50,2 euro/MWh). Cea mai ieftină energie angro se găseşte în Norvegia (27,3 euro/MWh), Luxemburg şi Germania (32,7 euro/MWh), Suedia (33,6 euro/MWh) şi Danemarca (33,7 euro/MWh).
Ca medie generală, în al treilea trimestru al anului 2017 preţurile angro de energie electrică la nivelul UE au înregistrat un grad ridicat de stabilitate şi indicatorul european de putere a fost de 38 de euro/MWh.
Graficele afişate în raportul citat mai arată că în luna august preţurile la energia angro din România au fluctuat cel mai mult, atingând maximul regiunii (95 de euro/MWh) în data de 5, pentru ca în deata de 15 să coboare la minimul regiunii – 18 euro/MWh.
„Privind contractele de preţ mediu zilnic, preţurile în Grecia au fluctuat între 42 şi 60 de euro/MWh în trimestrul III 2017 şi au fost mai puţin volatile în comparaţie cu preţurile din România şi Serbia, fiind mai mult afectate de schimbările în disponibilitatea hidroactivă din Balcani”. Iar preţurile în Bulgaria „au fost, de asemenea, relativ stabile, variind între 25 şi 60 de euro/MWh, deşi disponibilitatea hidroenergiei în ţară a fost, în general, mai scăzută pe parcursul celui de-al treilea trimestru 2017 decât în acelaşi trimestru al ultimilor doi ani”, se mai arată în raportul citat.
Câteva concluzii ale raportului DG Energy:
– Rentabilitatea producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi gaze a scăzut şi mai mult în trimestrul III 2017, deoarece preţurile la cărbune şi gaze naturale, dar şi preţurile la emisiile de carbon au înregistrat o creştere constantă pe tot parcursul trimestrului
– Deşi capacităţile instalate au crescut, producţia de energie eoliană în T3 2017 a fost moderată comparativ cu anul precedent, iar producţia de energie solară practic nu sa schimbat
– În unele ţări din sudul şi estul Europei, valurile de căldură din august 2017 au avut ca rezultat creşterea preţurilor la electricitate, dar nu au apărut probleme de adecvare a producţiilor.
