În ultima zi a vizitei în România, președinta Parlamentului Uniunii Europene, Roberta Metsola, a declarat într-un interviu acordat Europa FM că Uniunea Europeană, implicit și România, trebuie să se pregătească pentru un nou val de refugiați din Ucraina. Situația dramatică a vecinilor din Ucraina este generată de faptul că Rusia bombardează din nou regiuni precum Odesa și Kiev, în care milioane de oameni care trăiau în alte regiuni, înainte de război, s-au refugiat acum.
Pe de altă parte, în interviul acordat Europa FM, Anca Grădinaru a întrebat-o pe președinta Parlamentului Uniunii Europene ce ar trebui să facă instituțiile mari ale UE, dar și liderii de la București pentru a convinge Austria să nu se mai opună extinderii Schengen cu noi. Roberta Metsola a explicat că soluția pentru aderarea României și a Bulgariei la Schengen, anul viitor, este presiunea constantă asupra țărilor care încă au dubii cu privire la corectitudinea și utilitatea extinderii.
Nu în ultimul rând, în interviu acordat Europa FM, Roberta Metsola spune că va analiza și situația în care se află europarlamentarul român Cristian Bușoi, fost președinte al Grupului de prietenie cu Qatarul. Cristian Bușoi a declarat ieri, pe pagina sa de Facebook, că în trecut a preluat președinția grupului de prietenie cu Qatarul „din dorința de a avea contacte diplomatice cu reprezentanții acestei țări, pentru că diplomația parlamentară este una dintre pârghiile eficiente, care poate ajuta statele membre UE, implicit România, în construirea de relații reciproc avantajoase.” În ceea ce privește nedeclararea vizitelor în Qatar, la Parlamentul European, Bușoi a dat vina pe stafful său care ar fi greșit.
Sursa foto: Europa FM
Roberta Metsola – președinta Parlamentului European – într-un interviu pentru Europa FM
Anca Grădinaru, reporter Europa FM: Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte Metsola, pentru că ne acordați acest interviu aici, în București. Poate știți deja, noi, românii, suntem foarte îngrijorați de ceea ce Rusia întreprinde în Ucraina. Noi am trăit în comunism timp de mai multe decenii. Știu că sunteți în permanentă legătură cu autoritățile din Ucraina, din Kiev. Bazat pe informațiile pe care le aveți, pe ceea ce simțiți, există vreo șansă reală pentru pace în următoarele luni? Sau suntem mai aproape de un război total între Rusia și NATO?
Roberta Metsola, președintele Parlamentului European: „Sper mereu la pace. Mai ales în aceste zile din preajma sărbătorilor de Crăciun, când familiile ucrainene ar trebui să aibă posibilitatea să sărbătorească la fel ca anul trecut, să poată petrece timp în familie, să aibă acces la produse de bază, la servicii de bază ca energia, căldura, apa potabilă. Dar nu se întâmplă asta.
Pe 24 februarie Rusia a intrat ilegal, neprovocată, brutal în Ucraina, iar invazia a escaladat de atunci. Dar a subestimat un lucru: a subestimat unitatea Uniunii Europene, a subestimat solidaritatea imediată arătată de mai multe țări, așa cum a arătat România, de exemplu. Și aș vrea să felicit România pentru asta.
Federația Rusă a subestimat dorința ucrainenilor de a lupta pentru țara lor, pentru drepturile lor fundamentale, integritatea lor teritorială, suveranitate. Pacea trebuie să vină la pachet cu libertatea. Pacea trebuie să vină odată cu demnitatea, securitatea. Când aceste trei condiții vor fi îndeplinite, când Rusia se va retrage total din Ucraina vom putea vorbi despre pace.
Teama mea este că nu se va întâmpla acest lucru. Iarna este lungă, va fi una geroasă. 2023 va fi, din nou, un an foarte greu. Dar angajamentul meu este să stăm alături de Ucraina. Sunt în contact zilnic cu autoritățile de acolo; Parlamentul European are o relație foarte bună cu Parlamentul ucrainean, lucrăm împreună, îi sprijinim atât din punct de vedere legal, politic, cât și financiar. Se pot baza în continuare pe sprijinul nostru foarte puternic”.
Sursa foto: Europa FM
Roberta Metsola: „Rusia țintește infrastructura critică. E ca și cum ar vrea să-i smulgă pe ucraineni din casele lor”
Anca Grădinaru: Președintele Zelenski vorbește în ultima vreme despre procesul de pace. Autoritățile europene vorbesc, de asemenea, și de reconstrucția țării, chiar dacă Rusia nu oprește bombardamentele zilnice.
Roberta Metsola: „Să spunem că este un proces multiplu. Ucraina a început procesul pentru a deveni parte a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că sunt anumite borne ce trebuie îndeplinite și trebuie să felicit Ucraina pentru succesul cu care abordează acest proces. Avem discuții pentru accesarea de fonduri și programe europene pre-aderare.
Amândouă știm care este efectul transformator al apartenenței la Uniunea Europeană. Așa cum s-a întâmplat cu țările noastre, țara mea a aderat în 2004, România a aderat în 2007. Așa că, în timp ce discutăm aderarea altor țări la spațiul comunitar, vorbim și despre o țară care se află sub bombardament greu, zilnic.
Rusia țintește infrastructura critică; e ca și cum ar vrea să-i smulgă pe ucraineni din casele lor, din școlile unde caută adăpost. Trebuie să fim pregătiți pentru un nou aflux de refugiați ucraineni în România, în alte țări din Uniunea Europeană. Ne pregătim și pentru acest scenariu.
Într-un fel, răspunsul nostru, pe lângă asistența financiară directă, suport militar, logistic, generatoare electrice, arme, sisteme defensive aeriene pe care toate țările din grupul G7, UE și NATO le-au oferit, trebuie să vorbim și despre ce se întâmplă cu o țară care trebuie să funcționeze în continuare. Costă aproape 6 miliarde de euro lunar pentru a menține Ucraina funcțională, așa că trebuie să ne gândim și la reconstrucție, odată ce războiul se va încheia”.
Sursa foto: Europa FM
Roberta Metsola: „Uniunea Europeană a apelat la un mecanism la care nu am crezut că vom apela vreodată: țările europene care se confruntă cu un val migrator primesc ajutor”
Anca Grădinaru: Ce informații aveți despre un nou potențial val de refugiați din Ucraina? Deja sunt milioane de ucraineni în Uniunea Europeană și vine iarna.
Roberta Metsola: „Vorbim în primul rând despre 8 milioane de ucraineni care sunt deja dispersați în Ucraina, lângă Odesa sau Kiev. În condițiile în care Rusia contină să atace zonele în care este concentrată această populație, atunci acești oameni nu vor avea altă cale decât să plece spre alte țări europene, sau Republica Moldova, de exemplu. Am văzut oamenii plecând la debutul invaziei, apoi i-am văzut cum se întorc acasă, în Ucraina; am văzut ucraineni care au ales să rămână în țările europene în care au ajuns, copiii lor au început școala acolo, s-au integrat minunat.
M-am întâlnit ieri, aici, cu tinerii unui startup care s-au ocupat să ofere locuri de muncă refugiaților prin intermediul unei platforme și care au avut un răspuns extraordinar. Cred că trebuie să fim pregătiți din nou, să arătăm încă o dată umanitate și solidaritate și să arătăm că nu doar ne deschidem inimile, ci și casele pentru ucraineni.
Există asistență financiară pentru asta. Uniunea Europeană a apelat la un mecanism la care nu am crezut că vom apela vreodată, acela prin care țările europene care se confruntă cu un val migrator primesc ajutor. Acest mecanism a fost pus la punct aproape imediat după invazie și continuă să funcționeze. Ajutorul este acolo, iar noi trebuie să continuăm să ducem mai departe această responsabilitate colectivă pentru urmările acestei invazii ilegale”.
Anca Grădinaru: Și România a primit bani de la Uniunea Europeană pentru asistența umanitară acordată ucrainenilor.
Roberta Metsola: „Absolut”.
Roberta Metsola: „Toate țările Uniunii Europene vor beneficia de aderarea României din punct de vedere al securității, din punct de vedere politic”
Anca Grădinaru: Doamnă președintă Metsola, aș vrea să discutăm puțin despre Schengen. Știți, probabil, că românii sunt foarte dezamăgiți de eșecul discuțiilor legate de aderare. Ce ar trebui să facă acum instituțiile europene, România, pentru a convinge Austria să accepte aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen anul viitor?
Roberta Metsola: „Acesta a fost, așa cum vă imaginați, un subiect dominant al vizitei mele aici. Și pe bună dreptate, poți simți frustrarea și dezamăgirea tuturor și nu pot învinovăți pe nimeni că simte așa. Ceva ce trebuia să fie doar o formalitate, să spun așa, ceva ce nimeni nu putea să pună sub semnul întrebării acum 11 ani, se află în continuare pe masă.
Această dezamăgire trebuie să se transforme în optimism că în 2023 va exista o înțelegere. Aderarea nu este un cadou pe care îl primește România. Toate țările Uniunii Europene vor beneficia de aderarea României din punct de vedere al securității, din punct de vedere politic.
Cetățenii României trebuie să primească tratament egal, nu există două niveluri ale Uniunii Europene, nu există vechea și noua Uniune Europeană, așa cum am spus ieri în Parlamentul României.
Din partea Parlamentului European vă puteți aștepta la solidaritate deplină, așa cum a fost din prima zi, dar și presiuni continue pentru a elimina întrebările sau dubiile pe care le-ar putea avea vreo țară. Hai să ne uităm la anul 2023 ca la anul în care România va adera la spațiul Schengen”.
Sursa foto: Europa FM
Roberta Metsola: „România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen în 2023”
Anca Grădinaru: Deci răspunsul este presiunea continuă la adresa Austriei.
Roberta Metsola: „Presiune continuă la adresa fiecărei țări care ar putea avea întrebări ce necesită răspunsuri. Și spun asta și în contextul Bulgariei. România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen în 2023 și dacă sunt întrebări, vor fi răspunsuri. Așa cum a fost și până acum. Din punctul meu de vedere nu mai sunt întrebări care trebuie puse. Să fiu clară: pentru mine, România și Bulgaria trebuie să intre în spațiul Schengen și trebuie să ne uităm la anul 2023 ca fiind anul în care acest lucru se va întâmpla”.
Anca Grădinaru: Împreună?
Roberta Metsola: „Ar fi trebuit să se întâmple în 2022, se va întâmpla în 2023”.
Roberta Metsola: „Nu vreau ca incidente individuale să păteze munca asiduă pe care atâția membri ai Parlamentului European o fac”
Anca Grădinaru: Următoarea mea întrebare este legată de scandalul de corupție din Parlamentul European. Într-un interviu recent pentru Libertatea, Cristian Bușoi, care este europarlamentar român, a admis că a fost în Qatar în 2020, iar costurile nu au fost suportate de el sau de Parlamentul European ci de Qatar. Este ceva greșit?
Roberta Metsola: „Mă întrebați sau mă informați?”.
Anca Grădinaru: Vă spun, dar vă și întreb dacă a fost corect sau nu ca aceste costuri să fie suportate de Qatar?
Roberta Metsola: „Subiectul ne preocupă. Acest caz specific nu mi-a fost adus deocamdată la cunoștință, dar este ceva la care ne uităm acum pentru că au fost prea multe – hai să spunem – vizite, care au fost declarate sau nu, că sunt așa-zise grupuri de prietenie în Parlamentul European, iar europarlamentarii au călătorit în alte țări – cine știe ce s-a întâmplat când erau în acele țări.
Vreau să fiu foarte clară: toată lumea beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar Parlamentul European va face tot ce trebuie, va coopera cu autoritățile judiciare belgiene, dar și cu autoritățile din alte țări. Ne vom uita la fiecare neconcordanță care există, la orice pare că nu este în regulă. Este o situație gravă, o situație foarte dificilă.
Avem instrumente și sisteme puse la punct, dar dacă au fost încălcate, dacă trebuie să fie mai dure, atunci asta vom face în luna ianuarie. A fost un șoc pentru mine să trec prin asta, acesta este un Parlament care și-a construit credibilitatea ca un organism co-legislativ cu instituții serioase democratice, care a apărat statul de drept.
Nu vreau ca incidente individuale să păteze munca asiduă pe care atâția membri ai Parlamentului European o fac. Și vreau să salut munca europarlamentarilor români. Sunt actori puternici din punct de vedere politic și legislativ cu care lucrez foarte bine și puteți întreba pe oricare alt membru al Parlamentului European despre munca foarte bună a europarlamentarilor români”.
Anca Grădinaru: Știți dacă sunt europarlamentari români investigați în acest moment?
Roberta Metsola: „Nu vă pot spune. Nu mi-a fost adus la cunoștință până acum. Asta este ce pot să spun”.
Anca Grădinaru: Vă mulțumesc pentru acest interviu!
Roberta Metsola: „Vă mulțumesc și eu!”.
Urmărește aici interviul integral acordat de președinta Parlamentului European pentru Europa FM
Sursa foto: Europa FM
