La trei ani de la modificarea proiectului Legii Insolvenţei, se văd rezultate pozitive, a spuspreşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, în cadrul conferinţei „Redresare Versus Lichidare” organizată miercuri de News.ro.
El a specificat faptul că s-au înregistrat mai puţine insolvenţe la nivel naţional, cât şi o durată mai mică a procedurilor. Totuși, se mai pot aduce îmbunătăţiri şi sunt necesare noi discuţii pe marginea proiectului.
„În mod cert, e nevoie ca oamenii să se aşeze din nou la masa discuţiilor, atât mediul public, cât şi cel privat. Statul trebuie să spijine mediul de afaceri”, a declarat miercuri Robert Cazanciuc.
De foarte multe ori, deciziile instanţelor se bazează pe interpretări diferite ale unui act normativ, adaugă oficialul.
„Legea insolvenţei nu s-a născut dintr-o ambiţie birocratică a cuiva din Ministerul Justiţiei, ci a venit dintr-o nevoie reală, din semnale venite din partea societăţii după sau în perioada de criză”, a declarat Cazanciuc.
Preşedintele Comisiei juridice din Senat a punctat și slăbiciunile mecanismelor de insolvenţă de la acea vreme: instrumente preinsolvenţă nefuncţionale, lipsa de echilibru între interesele creditorilor şi debitorilor, manipularea procedurilor de reorganizare, costuri foarte mari, durata foarte mare a proceselor de insolvenţă.
El subliniază că după intrarea în vigoare a legii, avem o legislaţie modernă, dar se vorbeşte totodată de un nou Cod al insolvenţei.
La rândul său, Ion Cupşa, membru în Comisia Juridică de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, a declarat că Legea Insolvenţei persoanelor fizice va trebui să suporte modificări.
„Probabil va trebui să o atacăm frontal şi să o aşezăm în normalitate, să facem utilă această Lege a insolvenţei persoanei fizice. În ceea ce priveşte insolvenţa persoanelor juridice, este o lege care este cu adevărat bună. Am lucrat la ea vreo doi ani”, a adăugat Ion Cupşa, prezent la conferinţa News.ro.
Legea insolvenţei la persoanele fizice prevede ca românii care au rate trebuie să beneficieze de reglementări clare, care să îi protejeze de situația unei imposibilități de plată, iar executarea silită este o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul nu își mai poate respecta angajamentele prevăzute în contractul de creditare.
