Parlamentul European vrea România și Bulgaria în spațiul Schengen până la finalul acestui an. Într-o rezoluție adoptată astăzi cu o majoritate covârșitoare – 526 de voturi, eurodeputații condamnă veto-ul Austriei și cer Comisiei Europene să despăgubească România și Bulgaria pentru „pierderile suferite” în perioada în care nu au fost primite în spațiul de liberă trecere, deși îndeplineau condițiile necesare.
Eurodepudații au folosit drept argument în sprijinul rezoluției și un document oficial al Ministerul austriac pentru Afaceri Europene, care menționa în decembrie 2022 că România și Bulgaria vor fi primite în spațiul Schengen cel târziu în 2023.
Adresa oficială a fost emisă imediat după ce Viena a blocat la consiliul JAI de la finalul anului trecut extinderea Schengen, motivând migrația ilegală prin România și țara vecină.
Eurodeputații solicită Comisiei Europene să atace decizia la Curtea de Justiție a Uniunii.
Europarlamentarul Victor Negrescu, la Europa FM: „Este un veto politizat, o frână de această natură. Avem un guvern, nu o țară, un guvern de dreapta care împiedică extinderea zonei Schengen. Au fost discuții cu Cancelarul german; Cancelarul german Olaf Scholz urmează să aibă în perioada următoare o întâlnire cu Cancelarul austriac. Avem ca prioritate în mandatul scris al președinției spaniole susținere pentru aderarea României la Spațiul Schengen”.
Rezoluția mai prevedere că neintegrarea celor două țări are și un impact semnificativ asupra mediului… 46.000 de tone de dioxid de carbon fiind emise anual de milioanele de mașini care stau la coadă pentru a trece frontierele dintre Grecia și Bulgaria sau România și Ungaria.
Cu toate acestea, rezoluția are mai degrabă caracter simbolic, fără efecte juridice.
Redăm comunicatul integral al Parlamentului European
„Eurodeputații solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023.
Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.
Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit Parlamentului. Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.
Creșterea emisiilor de dioxid de carbon
În plus față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit eurodeputaților.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.
Context
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și într-o dezbatere la 14 decembrie 2022”, a transmis Parlamentul European.
Sursa foto: Europa FM / Raul Bambu
