„Revoluția fiscală” a tăiat salariile a doi din zece angajați în România.
Pentru ei, angajatorii nu au semnat noi contracte de muncă după transferul contribuțiilor sociale.
Așa că, de la începutul anului, au de plătit asigurări de pensii și de salarii mai mari, care se scad din vechile salarii.
În căutare de responsabili, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, arată spre firmele private.
Cum se vede, însă, în cifre oficiale revoluția fiscală, după trei luni?
Predicțiile patronatelor se confirmă. Peste 800.000 de angajați în mediul privat au salarii mai mici decât anul trecut.
Datele transmise Europa FM de Ministeriul Muncii arată că, în primle trei luni ale anului, când anagajatorii ar fi trebuit să treacă propriile cheltuieli cu CAS și CASS în dreptul angajaților, au fost înscrise contracte noi doar pentru 80% dintre salariații din România.
Cum statul a fost obligat să transfere contribuțiile pentru cei 1 milion și 200.000 de bugetari, păgubiți sunt angajații companiilor.
O cauză, sugerează chiar Inspecția Muncii, ar fi aceea că firmele au negociat cu angajații diverse tipuri de compensații până când ordonanța dată de guvern ia o formă definitivă în Parlament.
Întrebat de jurnaliști dacă efectele revoluției fiscale a Guvernului Tudose mai pot fi atenuate prin vreo modificare a legii, ministrul Finanțelor s-a eschivat.
În căutare de responsabili, Eugen Teodorovici arată spre patroni.
Diminuarea salariilor în privat nu este însă singurul efect negativ evident al revoluției fiscale. Aceleași date ale Ministerului Muncii arată că 8% dintre cei câștigau salariul minim pe economie nu au astăzi noi contracte.
Majorarea de la 1450 de lei la 1900 de lei din ianuarie nu a putut fi așadar suportată de toți angajatorii.
Anul trecut, lucrau pe salariul minim un milion dintre angajați, ceea ce înseamnă că peste 80.000 nu mai au astăzi contracte.
