Liderii Uniunii Europene (UE) se întâlnesc în zilele de 24 şi 25 mai, la Bruxelles, într-o reuniune extraordinară, pentru a discuta subiecte precum pandemia de COVID-19, schimbările climatice sau relaţiile UE cu Regatul Unit şi cu Rusia.
Summitul extraordinar va avea loc în format fizic.
Cu privire la pandemia de Covid, discuțiile se vor concentra pe stadiul actual al coordonării răspunsului UE la criza provocată de pandemie. În acest sens, UE şi statele membre au lansat un set de măsuri, pentru a combate criza şi pentru a ajuta Europa să se redreseze după recesiunea economică. Pentru a face faţă impactului economic şi social, liderii UE au convenit asupra unui fond extraordinar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, denumit “Next Generation EU”. Referitor la coordonarea măsurilor privind călătoriile, s-a convenit asupra unor criterii comune de care să se ţină seama atunci când se iau în calcul măsuri, precum şi asupra unei definiţii comune a zonelor de risc. De asemenea, o hartă a UE cu coduri de culori, bazată pe datele furnizate de statele membre, este publicată în fiecare joi de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor. În efortul de combatere a răspândirii COVID-19, patru vaccinuri au fost deja autorizate în UE, iar vaccinarea a început la 27 decembrie 2020 în întreaga Uniune. Pentru a ajuta lucrătorii să îşi păstreze locurile de muncă în timpul crizei, UE a instituit un instrument care oferă sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE). Schema prevede împrumuturi de până la 100 de miliarde de euro acordate statelor membre în condiţii avantajoase, pentru a contribui la acoperirea costurilor schemelor naţionale de şomaj tehnic. Până la 30 martie 2021, 17 state membre au primit sprijin prin intermediul SURE, în valoare totală de 75,5 miliarde euro.
Liderii UE vor discuta şi despre lupta UE împotriva schimbărilor climatice, în contextul în care, în decembrie 2019, Consiliul European a aprobat obiectivul de realizare a unei Uniuni Europene neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Un an mai târziu, Consiliul European a convenit asupra unui obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu 1990. În conformitate cu concluziile din decembrie 2020, liderii vor încerca să ofere Comisiei orientări suplimentare pentru viitoarele sale propuneri.
De asemenea, în cadrul reuniunii, se va discuta şi despre relaţiile Uniunii cu Regatul Unit, în urma intrării în vigoare a Acordului comercial şi de cooperare UE – Regatul Unit la 1 mai 2021. Negocierile privind viitoarea colaborare dintre cele două părţi au început la 2 martie 2020. La 24 decembrie 2020, negociatorii UE au ajuns la un acord cu Regatul Unit cu privire la condiţiile viitoarei sale cooperări cu Uniunea Europeană. Acordul s-a aplicat cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2021. La 29 aprilie 2021, în urma aprobării Parlamentului European, Consiliul a adoptat o decizie privind încheierea acordului comercial şi de cooperare şi a acordului privind securitatea informaţiilor dintre UE şi Regatul Unit. Aceasta a fost ultima etapă pentru UE în procesul de ratificare a acordului post-Brexit.
Nu în ultimul rând, Consiliul European va desfăşura o dezbatere strategică privind Rusia. Relaţiile UE-Rusia sunt tensionate începând din 2014, ca urmare a anexării ilegale a Crimeii de către Rusia, susţinerii rebelilor din estul Ucrainei, politicilor din vecinătate, campaniilor de dezinformare şi evoluţiilor interne negative. Tensiunile s-au accentuat şi după intervenţia Rusiei în Siria, Libia şi Africa subsahariană. Începând cu 2014, UE a reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei. Cu toate acestea, UE şi Rusia rămân strâns interdependente, iar UE practică o “colaborare selectivă”.
Anterioara reuniune a Consiliului a avut loc la 25 martie, prin videoconferinţă, pentru a face bilanţul situaţiei epidemiologice în contextul Covid. Liderii au discutat, de asemenea, despre relaţiile transatlantice împreună cu preşedintele SUA, Joe Biden. Situaţia din estul Mării Mediterane, relaţiile cu Rusia, piaţa unică, Agenda digitală şi rolul internaţional al monedei euro s-au aflat, de asemenea, pe ordinea de zi.
