Un incendiu cuprindea, la 1 octombrie, secţia ATI Covid a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa. 7 oameni au murit în dezastru.
Preşedintele Klaus Iohannis admitea că “din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii”. “Este o zi neagră, de doliu, pentru naţiunea română. Indiferent care va fi concluzia anchetelor cu privire la cauzele incendiului, cei care au pierit astăzi nu vor mai putea fi aduşi înapoi şi vor lăsa un gol imens în urma lor”, a adăugat șeful statului.
Tot în octombrie, Spitalul de Urgenţă Târgu Cărbuneşti rămânea fără oxigen timp de câteva ore. 3 pacienți internați în stare foarte gravă mureau. Alții erau spitale din Gorj şi Dolj. Ancheta realizată de Corpul de control al Prefecturii Gorj concluziona că stația de oxigen nu era supravegheată de nimeni. În plus, stocul de medicamente și echipamente medicale „era zero”.
Întrucât nu mai avea locuri de Terapie Intensivă în spitale, România transfera pacienți în străinătate.
Pe fondul unor recorduri negative de infectări și decese asociate Covid, România instituia carantina de noapte pentru nevaccinați. Se revenea, totodată, la purtarea măștii atât în interior, cât şi în exterior.
Certificatul sanitar devenea obligatoriu la intrarea în incinta marilor centre comerciale. Restricția de acces în mall-uri oferea un impuls de scurtă durată campaniei de vaccinare anti-Covid.
În schimb, Parlamentul respingea proiectul, iniţiat de UDMR şi PNL, prin care cerctificatul sanitar urma să devină obligatoriu la locul de muncă.
Între victimele Covid se număra și episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie Georgiu.
Bilanțul pandemiei ajungea la 5 milioane de decese pe glob.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunța că studiază eficacitatea Molnupiravir, un medicament oral sub formă de pastile anti-Covid dezvoltat de compania farmaceutică germană Merck. Potrivit OMS, tratamentul “ar putea fi o nouă armă de luptă împotriva pandemiei”, complementar vaccinurilor.
Totodată, începea campania anuală de vaccinare antigripală gratuită în România.
—
La 5 octombrie, agonia din vechea coaliție de guvernământ culmina cu demiterea guvernul condus de liberalul Florin Cîțu, în urma moțiunii de cenzură inițiate de PSD sub titlul “Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”. USR avea să susțină demersul debarcării.
Moțiunea a adunat un număr covârșitor de voturi, anume 281, în condițiile în care erau necesare doar 234.
În ceea ce analiștii politici au numit un exercițiu de imagine, președintele Klaus Iohannis îl mandata, la 12 octombrie, pe liderul USR, Dacian Cioloș, să formeze un guvern. Cabinetul minoritar propus de acesta avea să fie respins la vot în legislativ (88 de voturi “pentru” şi 184 “împotrivă”).
Mai apoi, Nicolae Ciucă renunța, în ultimul moment, la misiunea de a alcătui un guvern PNL-UDMR, obținând în cele din urmă permisiunea conducerii liberale să negocieze cu social-democrații, până atunci marii rivali politici ai liberalilor.
Perdant al alegerilor interne pentru șefia PNL, Ludovic Orban își depunea demisia de la conducerea Camerei Deputaţilor. “Motivul real este că nu mai pot fi părtaș la decizii luate de o conducere instalată cu forța. Nu pot fi părtaș la trădarea românilor, la decizii care mă forțează să încalc democrația și Constituția numai pentru interese meschine”, a explicat acesta. Tensiunile cu echipa lui Florin Cîțu îl vor determina pe Ludovic Orban să plece, în noiembrie, din PNL.
—
Premiat la la Aachen (Germania) cu distincția “Carol cel Mare” – Pentru unitatea Europei, președintele Klaus Iohannis declara că finalizarea integrării României în Spaţiul Schengen ar trebui să fie un obiectiv pentru Uniunea Europeană, şi nu doar pentru ţara noastră.
—
La invitaţia premierului suedez Stefan Lofven, Klaus Iohannis lua parte la Forumul internaţional dedicat comemorării Holocaustului şi combaterii antisemitismului, organizat la Malmo, unde susținea înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.
—
Pe final de octombrie, Klaus Iohannis făcea o vizită oficială în Egipt. Președintele și soția sa, Carmen, erau surprinși în imagini la piramide, atrăgându-și critici din partea celor care considerau că deplasarea ar fi putut fi amânată în contextul crizei politice de la București.
—
Paramentul dădea undă verde compensării facturilor la energie, stabilind pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru clienţii casnici, IMM-uri, cabinete medicale individuale şi alte profesii liberale, spitale, unităţi de învăţământ, de cult, ONG-uri. Schema de sprijin va cuprinde acordarea pentru clienţii casnici a unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% din valoarea preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului. Legea a fost promulgată la 29 octombrie.
—
Fondul Monetar Internaţional își îmbunătăţea estimările privind evoluţia economiei româneşti, care ar urma să înregistreze un avans de 7% în 2021, faţă de o creştere de 6% estimată în primăvară. Conform “World Economic Outlook”, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.
—
Regizorul Corneliu Porumboiu şi producătorul de film Ada Solomon erau puşi sub acuzare de procurorii DIICOT sub acuzația de evaziune fiscală, constituire de grup infracţional organizat şi spălare de bani. Faptele ar fi fost comise în perioada 2013-2015 şi au legătură cu finanţări obţinute de mai multe case de filme, printre care şi Castel Film, de la Centrul Naţional al Cinematografiei. În vizorul anchetatorilor mai sunt și alţi regizori şi producători de film.
—
Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport era adoptat de Parlament, România raliindu-se astfel ultimelor prevederi ale Codului Mondial Antidoping.
—
Funcționarea reţelelor Whatsapp, Facebook şi Instagram era perturbată de o pană. Deţinute de gigantul Meta, toate cele 3 servicii erau indisponibile timp de câteva ore, obligând internauții să caute alternative.
—
În octombrie, actorul american Alec Baldwin era protagonist al unui accident tragic produs pe platoul de filmare al unui wester. Arma starului hollywoodian se descărca, ucigând-o pe Halyna Hutchins, care era director de imagine al peliculei. Regizorul Joel Souza ajungea în stare gravă la spital. Anchetată de poliție, tragedia a readus în dezbatere nevoia de control al armelor de foc folosite în filme. Într-un interviu tv, Alec Baldwin a negat că ar fi apăsat pe trăgaci.
—
—
Multiplu campion mondial de box profesionist, pugilistul filipinez Manny Pacquiao își anunţa retragerea din activitatea sportivă la 42 de ani, “cea mai grea decizie” din viaţa lui. Anterior, legendarul boxer, devenit erou naţional în țara natală, şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din mai 2022. Campion mondial la opt categorii diferite, Manny Pacquiao are în palmares 62 de victorii, din care 39 prin KO, 8 înfrângeri, două remize şi 12 titluri, performanţe cu care este considerat unul dintre cei mai mari boxeri din istorie.
- Andrei Paleu
