Luna noiembrie avea să pună capăt crizei guvernamentale, după un balet politic în care au jucat PNL, PSD și UDMR. La capătul unor negocieri prelungite, liberalul Nicolae Ciucă obținea formarea unui guvern de coaliție cu social-democrații, a cărui învestire a fost o formalitate în Parlament.
Pactul politic menționează o rocadă la vârful executivului, programată în mai 2023.
—
După o vacanţă forțată de două săptămâni, preșcolarii și elevii reveneau la cursuri cu prezență fizică. În localitățile cu incidență Covid scăzută, orele se puteau ține la clasă indiferent de rata de vaccinare din rândul dascălilor și personalului din unitățile de învățământ.
Aflat în vizită la București, comisarul european pentru Piaţa Internă atrăgea atenția că, alături de vaccinare, certificatul sanitar Covid asigură “supravieţuirea” în pandemie. “Este important să fie votat certificatul verde. Da, este important ca acesta să fie utilizat, pentru că ştim că, împreună cu vaccinarea şi certificatul verde, avem cheia pentru a ne asigura supravieţuirea şi, de asemenea, să fim parte pentru ceea ce este important pentru noi toţi – comunitatea europeană”, susținea Thierry Breton.
La nivel național, era depășit pragul a 50.000 de cazuri mortale de la izbucnirea pandemiei. Valul patru punea România pe lista statelor cu risc epidemiologic ridicat. În aceste condiții, mai multe țări impuneau restricții suplimentare.
Obligativitatea certificatului Covid genera proteste de stradă ale contestatarilor acestei idei.
Marea Britanie devenea prima țară din lume care aprobă tratamentul antiviral dezvoltat de compania americană Merck pentru pacienții Covid. Specialiștii spun că pastila ar putea fi revoluționară. Molnupiravir poate fi folosit imediat după un test pozitiv și până la 5 zile de la debutul simptomelor. Studiile au arătat că tratamentul poate înjumătăți riscul de deces sau de spitalizare în rândul persoanelor infectate. Pastila se află și în analiza Agenției Europene a Medicamentului. Marea Britanie a fost și prima țară din lume care a aprobat un vaccin antiCovid, anume cel de la Pfizer.
În Rusia, din ordinul președintelui Vladimir Putin era impusă o vacanță forțată, plătită de stat, în încercarea de a aduce situația sanitară sub control. Timp de o săptămână, au fost deschise doar magazinele esențiale.
„Vax”, termenul informal pentru „vaccin” sau „vaccinare”, a fost desemnat cuvântul anului 2021 de Oxford English Dictionary.
—
Un incendiu izbucnea, la 11 noiembrie, într-un salon al Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Ploieşti, unitate suport Covid. Doi pacienţi mureau, iar o infirmieră a suferit arsuri pe 40% din suprafaţa corpului. Procurorii deschideau un dosar penal pentru ucidere din culpă. Spitalul nu avea autorizație de securitate la incendiu după unele modernizări efectuate.
—
Cântărețul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian murea, la vârsta de 61 de ani, după un tratament la o clinică privată pentru sechele post-Covid. Terapia în camera hiperbarică nu este inclusă în protocolul Ministerului Sănătății ca tratament pentru recuperarea pacienților. Specialiștii catalogau drept periculoasă promovarea agresivă a acestui gen de terapie neautorizată. Cauza decesului este investigată de procurori. Originar din Mehedinți, rapsodul și-a făcut debutul în emisiunea tv Tezaur Folcloric, remarcat fiind de realizatoarea Mărioara Murărescu. Nepot al cântăreței Domnica Trop, el a preluat în repertoriu multe din melodiile acesteia. În zilele de dinainte de a muri, Petrică Mîțu Stoian a fost prezent în studiourile mai multor posturi de televiziune, unde s-au realizat înregistrări pentru noaptea de Revelion.
—
Iubitorii muzicii populare erau îndoliați, în noiembrie, și de moartea lui Benone Sinulescu. Aflat pe patul de spital, artistul a fost răpus de o pneumonie la vârsta de 84 de ani.
—
Judecătorii arădeni îl arestau pe individul care și-a ucis fiica vitregă de 4 ani, o faptă abominabilă pe care a recunoscut-o, în cele din urmă, în fața anchetatorilor. Enervat că micuța insista să se joace cu el, tânărul a dat-o cu capul de un perete. Când și-a dat seama că a ucis-o, i-a ascuns trupul într-un geamantan și l-a transportat cu un taxi până în apropiere de cimitirul din cartierul Bujac, unde a incendiat cadavrul. Mama fetiţei nu era acasă în acea seară, fiind internată la Maternitatea din Arad, unde născuse.
—
Înalta Curte hotăra restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii. Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989, prin instaurarea unei “psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii, rezultând 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane și vătămări psihice. Procurorii militari consideră că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat. Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate.
—
Dosarul Revoluției din decembrie 1989 se întoarce la Parchetul Militar. După 30 de ani, procurorii trebuie să refacă rechizitoriul. La capătul a doi ani de analiză, judecătorii au invocat vicii de procedură și au eliminat unele probe. În dosar, fostul președinte Ion Iilescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați de infracțiuni împotriva umanității. Potrivit anchetatorilor, după fuga cuplului dictatorial Ceaușescu, liderii Frontului Salvării Naționale au căutat să confiște Revoluția, generând psihoza așa-zișilor teroriști care atacă țara. Numărul victimelor a fost mult mai mare decât în primele zile ale Revoluției.
—
Afaceristul Nelu Iordache, patronul companiei Romstrade, era condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat alături de foşti şefi de la CNADNR Craiova de nereguli în atribuirea unui contract privind modernizarea Transalpina. La instanţa de fond, anume Tribunalul Bucureşti, Nelu Iordache fusese achitat.
—
Format din trei judecători, un complet de divergenţă de la Curtea de Apel Bucureşti hotăra să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul ”Colectiv”, printre care şi primarul Cristian Popescu-Piedone. Instanţa a admis parţial schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a eliminat aplicarea art. 309 Cod penal (Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave), în raport cu infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care edilul a primit la instanţa de fond o condamnare de 8 ani şi 6 luni de închisoare. Decizia scandaliza rudele victimelor și supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv.
—
Prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis, România se angaja la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26), găzduită de Glasgow, să crească, în viitor, procentul de energie electrică provenită din surse regenerabile, să îmbunătăţească sistemul de protecţie a pădurilor şi să sporească împăduririle. Conferința mondială se încheia cu un acord, dar activiștii de mediu reclamau că acțiunile concrete împotriva schimbărilor climatice se lasă așteptate.
Încetarea defrișărilor până în 2030 și limitarea emisiilor foarte poluante de metan sunt principalele angajamente conferinței pentru climă de la Glasgow. Mari poluatori ai lumii, China, Rusia și India lipsesc, totuși, din acord, văzut totuși ca un pas semnificativ față de cel de la Paris din 2015.
În marja summitului din Scoția, Statele Unite ale Americii se angajau să construiască în România o centrală nucleară de reactoare modulare, cea mai modernă tehnologie în domeniu. Unitatea ar urma să fie contectată la sistemul energetic autohton până în 2028. Prin acest acord comercial, vor fi create într-o primă etapă peste 6.000 de locuri de muncă în cele două țări, al căror număr ar putea crește până la 30.000 de joburi.
Pentru moment, Uniunea Europeană nu consideră energia nucleară drept verde și, prin urmare, nu o finanțează.
—
Luna noiembrie reprezenta un test pentru frontiera estică a Uniunii Europene. Mii de migranți forțau granița dintre Belarus și Polonia. Occidentul acuza regimul de la Minsk că orchestra criza, cu sprijinul Moscovei, drept represalii la sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană celor două cancelarii aliate pentru acțiuni provocatoare și reprimarea opozanților.
—
Alegerile legislative din Bulgaria au fost câștigate de o nouă mişcare anticorupţie, depășind astfel formațiunea conservatoare a fostului premier Boiko Borisov (GERB). Lideri ai partidului “Continuăm Schimbarea”, Kiril Petkov şi Asen Vasiliev au o experienţă politică de doar câteva luni ca miniştri în cadrul guvernului interimar tehnocrat. Totodată, președintele socialist Rumen Radev a obținut un nou mandat.
—
În Polonia, izbucneau proteste după primul deces provocat de interdicţia avorturilor. Medicii puteau să-i salveze viaţa unei tinere aflate în cea de-a 22-a săptămână de sarcină și care a intrat în șoc septic, dar noua lege nu îi mai lasă să intervină în astfel de cazuri.
—
Reales preşedinte al Fidesz, Viktor Orban promitea că Ungaria pe care o conduce ca premier nu va părăsi Uniunea Europeană. În ultimii ani, guvernul naționalist de la Budapesta a intrat în conflict, în mai multe rânduri, cu executivul comunitar.
—
Platforma de socializare Facebook anunța că va dezactiva sistemul de identificare automată a persoanelor în fotografii sau videoclipuri. Activ în ultimii ani, instrumentul permitea autorului postării să eticheteze alți internauți. Contestatarii au denunțat, adesea, o intruziune în viața privată.
—
YouTube hotăra să nu mai afişeze numărul aprecierilor negative sub clipurile video. Gigantul online se justifica prin dorința de a promova o relaţie respectuoasă între utilizatori şi creatori de conţinut.
—
Pentru prima dată în ultimii 32 de ani, autoritățile engleze permiteau ca suporterii să poată urmări meciurile de fotbal stând în picioare. Comportamentul a fost interzis prin lege, după ce o peluză supraaglomerată a cedat, iar aproape o sută de persoane au murit.
—
Capi ai marelui fotbal în trecut, Michel Platini şi Sepp Blatter au fost puşi sub acuzare în Elveţia pentru mai multe infracţiuni, printre care “escrocherie”. Cei doi sunt acuzați că au păgubit FIFA, în 2015, cu 2 milioane de franci elveţieni.
—
După ratarea calificării la barajul pentru Cupa Mondială din 2022, Mirel Rădoi anunţat că nu va mai continua la conducerea primei reprezentative. Federația Română de Fotbal continuă procesul de căutare a unui selecționer. România nu s-a mai calificat la o Cupă Mondială din 1998.
—
După Europenele de înot în bazin scurt din Rusia, unde a câștigat aurul în proba de 200 metri liber, David Popovici s-a declarat bucuros că a putut scrie “puţină istorie” în nataţia românească. Ambițiosul sportiv, în vârstă de 17 ani, spune că obiectivul său este de a deveni “cel mai bun din lume”.
Tot la Europene, Robert Glinţă a cucerit argint în proba de 100 metri spate și bronz în cea de 50 m spate.
—
Perechea formată din românca Irina Bara și georgianca Ekaterine Gorgodze se impunea, în noiembrie, în finalele de la Montevideo Open și de la Buenos Aires. Cele două reușeau o serie de 11 victorii împreună.
—
Câștigând finala turneului de la Paris în fața rusului Daniil Medvedev, sârbul Novak Djokovic își asigura poziția de lider mondial ATP până la finalul sezonului, indiferent de ce alte rezultate vor mai apărea în circuit, și încheia pentru a șaptea oară un sezon pe primul loc în clasamentul mondial, o performanță unică în istoria acestui sport.
“Nole” îl depășea pe americanul Pete Sampras la acest capitol, cei doi fiind la egalitate până acum, cu câte șase sezoane încheiate pe locul 1.
—
Bogdan Marișca, cel mai longeviv pilot de raliuri din România, scria o nouă pagină de istorie pentru automobilismul sportiv autohton. La finalul celui de-al 28-lea sezon, clujeanul și-a adjudecat titlul de campion în competiția dedicată exclusiv raliurilor pe asfalt. Când Bogdan Marișca își începea cariera, actualul campion absolut, Simone Tempestini, nici nu se născuse.
—
Cântăreața Britney Spears scăpa de tutela tatălui său, impusă de autoritățile americane în urmă cu 13 ani. Colegi de breaslă și nu numai s-au solidarizat anterior cu cea supranumită “Prințesa pop”. În timpul procesului, Britney Spears a dezvăluit dificultăţile fizice şi emoţionale pe care a fost forţată să le suporte în timpul acestei tutele, care i-a fost impusă prin ordin judecătoresc. Artista a dezvăluit că familia sa a obligat-o să susţină un concert la Las Vegas deşi avea febră şi a insistat ca ea să folosească dispozitive intrauterine pentru prevenirea sarcinilor. Tutela judiciară are menirea de a le proteja pe persoanele care nu pot să aibă grijă singure de ele însele, precum vârstnicii, infirmii şi oamenii cu tulburări mintale.
—
Două brăţări care i-au aparţinut reginei Marie-Antoinette a Franţei erau vândute cu aproape 7 milioane și jumătate de franci elveţieni la o licitaţie organizată la Geneva. Prețul a depăşit de câteva ori estimările specialiştilor. Marie-Antoinette a sfârșit ghilotinată de revoluționari, la Paris, în 1793. Fiica sa, Marie Therese, supranumită Madame Royale, a primit bijuteriile după ce a ajuns în Austria.
—
Născut la 21 de săptămâni şi o zi, un băieţel american era declarat cel mai prematur copil din lume care a supravieţuit. Potrivit Guinness World Records, micuțul Curtis Means a cântărit la naștere doar 420 grame.
- Andrei Paleu
