Prima zi a lunii iunie aducea noi relaxări ale restricțiilor sanitare în România. Activităţile culturale erau permise în spaţiile deschise cu prezența a cel mult o mie de persoane, fie vaccinate anti-Covid, fie trecute prin boală sau care prezentau rezultatul negativ al unui test.
În format restrâns, se puteau organiza petreceri cu cel mult 70 de persoane în spaţii deschise şi 50 la interior.
Examenul de Bacalaureat se organiza în condiții sanitare stricte.
România se alătura, în iunie, statelor europene care emit certificatul sanitar Covid pentru călătoriile în blocul comunitar și, totodată, devenea prima dintre acestea care începea vaccinarea copiilor cu vârste peste 12 ani, înscriși fiind de părinții lor, al căror consimțământ a fost și rămâne obligatoriu.
O analiză a jurnaliștilor de la Euronews punea căderea României pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința ratei de vaccinare pe lipsa infrastructurii și a personalului medical în zonele rurale și neîncrederea în autorități, la care s-au adăugat dezinformarea și teama de eventuale efecte secundare ale vaccinurilor.
România raporta primul caz mortal asociat infecției cu tulpina Delta a coronavirusului. Pe plan global, bilanţul pandemiei depășea, în iunie, pragul a 4 milioane de decese.
Organizația Mondială a Sănătății anunța că va folosi litere grecești pentru a defini noile variante de SARS-CoV-2. Astfel, cea cunoscută până acum ca tulpina “britanică” va deveni Alpha, iar cea “indiană” – Delta. OMS argumenta decizia prin dorința de eliminare a stigmatizării apărute din cauza vechilor denumiri.
Experții Organizației atrăgeau atenția că eradicarea SARS-CoV-2 nu se va produce prea curând, iar omenirea trebuie să învețe a trăi cu acest coronavirus. Potrivit OMS, noi tuplini vor tot apărea, ca o consecință normală a evoluției pandemiei.
—
În plină criză a gunoaielor neridicate din sectorul 1, Bucureștiul se număra printre gazdele Europeanului de fotbal. O ediție amânată cu un an din cauza pandemiei, la care tricolorii nu s-au calificat, câștigată de Italia, care a învins Anglia în finală după executarea loviturilor de departajare.
Competiția a fost marcată și de stopul cardiac suferit de danezul Christian Eriksen în meciul contra Finlandei. Iubitorii fotbalului au așteptat cu sufletul la gură până când au aflat că jucătorul era conştient la spital.
—
Parlamentul de la București adopta, în iunie, legea prin care persoanele care comit infracţiuni grave contra copiilor nu vor mai putea scăpa de pedeapsă toată viaţa. Nu se mai poate prescrie răspunderea penală pentru trafic de minori, proxenetism, sclavie, tortură și agresiuni sexuale.
Aleșii adoptau, totodată, legea prin care a devenit contravenţie interzicerea, în orice mod, a alăptării unui copil într-un spaţiul public.
—
Plenul Parlamentului respingea rapoartele de activitate ale instituției Avocatului Poporului pe ultimii 3 ani, ceea ce a atras destituirea Renatei Weber, aflată în dizgrația PNL, numită în funcție pe când PSD deținea puterea. Ulterior, Renate Weber și-a recăpătat funcția, revocarea sa fiind declarată neconstituțională.
—
În iunie, tensiunile se acutizau la vârful PNL, între taberele care își vor disputa puterea la congresul din septembrie. Susținătorii lui Florin Cîțu și ai Ludovic Orban intau în polemică.
—
Criminaliștii brașoveni investigau cazul celor 3 fetițe din localitatea Ungra care au murit intoxicate după ce mama lor le-a spălat cu o substanță pentru deparazitarea oilor. Cu vârste de 7, 8 și 9 ani, micuțele aveau păduchi. Mama și bunica acestora s-au intoxicat de asemenea. Alte 3 fetițe erau salvate, la limită, dintr-o situație asemănătoare la Iași.
—
Asasinarea afaceristului arădean Ioan Crişan era cercetată de criminaliști. Ancheta vizează infracţiunea de omor calificat cu premeditare. Bărbatul a ars de viu după ce mașina sa a sărit m q, în parcarea unui supermarket.
—
9 agenți de la Serviciul de Înmatriculări din Timişoara ajungeau în arest preventiv, acuzați fiind de luare de mită. Potrivit procurorilor, polițiștii au primit sume cuprinse între 20 şi 100 de lei pentru rezolvarea «peste rând» a unor dosare de înmatriculare a maşinilor. În decursul a patru luni, cei 10 au adunat șpăgi totale de 100.000 de lei. Potrivit rechizitoriului, membrii grupului au luat mită, în total, de 384 de ori.
—
Ajuns în Parlament pe listele AUR, deputatul Mihai Ioan Lasca era condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar în care a fost judecat pentru agresiune. Victimă a fost partenerul fostei sale iubite, pe care parlamentarul l-a bătut în vara anului 2019, după ce l-a blocat în trafic.
—
Carabinierii italieni îl capturau pe Lucian Boncu, liderul de clan interlop dat în urmărire pentru că a comandat asasinarea jurnalistului timișorean Dragoș Boța. Fugarul a reușit să iasă din țară înainte ca procurorii să îl rețină în dosar. Împreună cu el, arestat a fost și Sorin Udrea, un alt infractor căutat din 2016.
—
Un tren al CFR rămânea fără frâne, cu 100 de călători la bord, pe ruta Bucureşti-Craiova. Garnitura se defectase în apropiere de gara argeșeană Golești. Panicat, controlorul ar fi căutat frâna de siguranță. Pentru că nu știa unde este aceasta, el a întrebat călătorii. O altă garnitură, care staţiona pe linie, era mutată la timp pentru evitarea unui impact.
—
Județele Galați, Brăila, Vrancea, Tulcea și Călărași erau afectate de inundații, apele învolburate făcând victime. Pilotului Adrian Cernea era ucis de o viitură pe când participa la un concurs de off road în județul Bacău.
—
Cascada Bigăr – unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei – se prăbușea din cauza naturale. Travertinul – roca din care este compusă cascada – şi muşchii acumulați în timp au crescut în dimensiuni, cascada cedând sub propria greutate, a explicat Romsilva.
—
Condusă de Laura Codruța Koveși, structura își propunea să instrumenteze, în medie, 3.000 de dosare pe an. Prejudiciile aduse bugetului Comisiei erau estimate la aproape 500 de milioane de euro în 2017, când au început demersurile pentru crearea acestui parchet european, la care au aderat 22 de țări, între care și România.
—
Orașul elvețian Geneva găzduia, la 16 iunie, întrevederea dintre președintele american, Joe Biden, și cel rus, Vadimir Putin. Ca un prim pas spre normalizarea relațiilor diplomatice bilaterale, ambasadorii celor două țări vor reveni la posturile din Washington și Moscova. Joe Biden își reafirma susținerea pentru aliații europeni, amenințați de Rusia, și a pledat pentru libertate de expresie, în contextul în care Vladimir Putin își reprimă criticii. De cealaltă parte, liderul de la Kremlin avertiza că nu va accepta amestecul în afacerile interne ale țării sale.
—
Dincolo de Atlantic, fostul ofiţer de poliţie Derek Chauvin era condamnat la 22 de ani şi jumătate de închisoare pentru uciderea afro-americanului George Floyd, primăvara anului 2020, în timpul unui arest la Minneapolis. Crima a declanşat manifestaţii împotriva rasismului şi violenţei poliţiei în Statele Unite.
—
Franța și Germania solicitau explicații de la Danemarca și SUA după ce o anchetă jurnalistică a dezvăluit că, având sprijinul serviciilor secrete de la Copenhaga, americanii au spionat comunicațiile mai multor lideri europeni. Pe listă apare cancelarul german, Angela Merkel. Monitorizarea ilegală s-ar fi realizat între 2012 și 2014. NSA a putut accesa apelurile telefonice realizate la nivel înalt, mesajele text şi traficul pe internet, inclusiv căutări, chaturi şi servicii de mesagerie.
—
Cea mai mare companie de procesare a cărnii din lume era vizată de un atac cibernetic “sofisticat”, Rețeaua de calculatoare a grupului JBS fusese spartă, determinând închiderea temporară a unor operațiuni din Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
—
Uniunea Europeană efectua primele plăţi din uriaşul fond de redresare după criza provocată de pandemie, sub formă de granturi în valoarea de 800 de milioane de euro. 16 ţări, între care Franţa, Germania, Danemarca, Estonia şi Republica Cehă, se numără printre beneficiare. La acel moment, PNRR-ul României se afla în analiză la Bruxelles.
—
Guvernul spaniol anunța că îi graţia pe liderii separatiştii catalani condamnaţi la închisoare pentru tentativa de secesiune a regiunii din 2017. Aflat într-o vizită la Barcelona, premierul Pedro Sanchez a spus că a optat pentru “reconciliere”. Tentativa de secesiune a bogatei regiuni din nord-estul Spaniei a fost una dintre cele mai grave crize politice prin care a trecut țara de la sfârşitul dictaturii franchiste, în 1975.
—
O furtună neobişnuit de violentă lovea sud-estul Cehiei, rănind zeci de răniţi. Tornada provoca distrugeri de amploare în zona oraşelor Breclav şi Hodonin.
—
Prăbușirea parțială a unui bloc cu 12 etaje la nord de orașul american Miami ucidea 98 de persoane, unul dintre cele mai mari dezastre inginerești din istoria SUA. Căutările după eventuali supraviețuitori la complexul rezidențial Champlain Towers încetau după lună.
—
În Israel, Benjamin Netanyahu pierdea, după 12 ani, fotoliul de premier. Partidele de dreapta şi formaţiunea arabă Raam acceptau să îl susțină pe Yair Lapid la șefia guvernului din statul evreu. Totodată, Isaac Herzog devenea noul președinte al Israelului.
—
După doar o lună de funcționare, platforma de comunicare a fostului președinte american Donald Trump era închisă definitiv. Republicanul fusese interzis pe Facebook și YouTube după ce, pe final de mandat la Casa Albă, și-a îndemnat să meargă la Capitoliu, unde au luat clădirea cu asalt la început de ianuare. 5 persoane au murit în episodul sângeros.
—
În sport, Horia Tecău şi partenerul său german Kevin Krawietz triumfau pe iarba turneului de tenis de la Halle, iar Larisa Iordache cucerea medalia de aur la bârnă în cadrul Cupei Mondiale de gimnastică de la Cairo. În Egipt, sportiva mai obținea și un bronz la paralele. Pe final de an, Larisa Iordache își va anunța retragerea din gimnastică.
—
Afectată de polemica stârnită pentru că a refuzat să se prezinte la conferințele de presă, Naomi Osaka se retrăgea de la Roland-Garros și nu lua parte la următoarele turnee. Jucătoarea niponă mărturisea că a trecut prin mai multe stadii de depresie în ultimii doi ani și că cu greu îşi poate stăpâni anxietatea în public.
—
Cu două săptămâni înainte de startul Copei America, organizatorii decideau să mute competiția fotbalistică în Brazilia. Argentina se confrunta cu o înmulțire a cazurilor de Covid, iar Columbia era scena unor violențe de stradă.
—
Sergio Ramos se despărţea de Real Madrid, pentru care a jucat timp de 16 ani și alături de care a cucerit peste 20 de trofee, între care cel al Ligii Campionilor în 4 rânduri.
—
Tribunalul de arbitraj sportiv de la Lausanne obliga FCSB să îi plătească despăgubiri de peste 100.000 de euro atacantului Lukasz Gikiewicz. Echipa bucureșteană a fost găsită vinovată de “bullying, intimidare și presiuni psihologice” împotriva fotbalistului polonez.
—
Peste 23.000 de persoane își depuneau candidaturile pentru a deveni unul dintre viitorii astronauţi ai Agenţiei Spaţiale Europene. La finalul unui îndelungat proces de selecţie în şase etape, vor fi aleși cel mult 6 candidați.
—
O monedă americană de colecţie din aur din seria “Double Eagle” era vândută pentru aproape 19 milioane de dolari. Emisă de Monetăria Statelor Unite în 1933, aceasta a stabilit un nou record, devansând un dolar din argint ( ”Flowing Hair”), bătut în 1794, şi vândut pentru 10 milioane de dolari în 2013.
—
În luna iunie, ducii Harry şi Meghan anunţau naşterea celui de-al doilea lor copil. Fetița cuplului, botezată Lilibet “Lili” Diana Mountbatten-Windsor, este a 8-a în ordinea succesiunii la tronul Marii Britanii.
—
Autorităţile din Africa de Sud infirmau veridicitatea poveștii că o femeie a născut 10 bebeluși. O anchetă realizată în provincia Gauteng a stabilit că tânăra de 37 de ani nici măcar nu a fost însărcinată. Știrea falsă s-a răspândit rapid, fiind preluată de redacții din întreaga lume.
- Andrei Paleu
