În iulie, programul cluburilor, al restaurantelor și al cafenelelor din România era extins până după miezul nopții, ca parte a unei noi etape de relaxare a restricțiilor sanitare interne. Creștea numărul participanților la evenimente private și al spectatorilor la competiții sportive. Hotelurile și pensiunile puteau caza turiști până la capacitatea maximă și se redeschideau târgurile, bâlciurile și talciocurile.
La 1 iulie, britanicii celebrau “marea relaxare”, formând cozi în fața pub-urilor, unde clienții puteau intra fără mască și fără distanțare fizică.
Pe final de lună, Europa intra în valul 4 al pandemiei, varianta Delta – care urma să devină dominantă – extinzându-se rapid și în România.
Doctorul Răzvan Constantinescu era suspendat de Universitatea de Medicină și Farmacie Iași. Medicul era cercetat disciplinar, totodată, pentru că instiga pacienţii să nu respecte normele sanitare. Răzvan Constantinescu lansase în spațiul public teorii conspiraționiste, fără fundament ştiinţific.
—
În condiții sanitare draconice și fără spectatori în tribune, capitala japoneză găzduia Jocurile Olimpice de vară, reunind participanți din 206 țări.
La Tokyo, delegația României alinia la start 101 sportivi. Canotoarea Simona Radiș și înotătorul Robert Glință erau purtători de drapel. Team Romania se întorcea de la Tokyo cu un palmares de 4 medalii.
Canotajul tricolor a făcut o figură frumoasă. Nicoleta Ancuța Bodnar și Simona Radiș obțineau aurul în proba de dublu rame feminin. La canotaj masculin, România obținea argint la dublu rame și 4 rame fără cârmaci. Argint a cucerit și spadasina Ana Maria Popescu.
În clasamentul pe medalii, SUA au ocupat primul loc, cu 113, dintre care 39 de aur, 41 de argint și 33 de bronz. Pe locul al doilea s-a clasat China, cu 88 de medalii cucerit la Tokyo, 38 de aur, 32 de argint și 18 de bronz. Podiumul a fost completat de Japonia gazdă, cea care a avut în total 58 de medalii, dintre care 27 de aur, 14 de argint și 17 de bronz.
—
La București, noul stadion din Ghencea era inaugurat cu meciul Steaua – OFK Belgrad, fostă campioană în fotbalul iugoslav. Momentul a reprezentat un arc peste timp. Cele două echipe s-au mai întâlnit în primăvara anului 1974, când și-a deschis porțile vechea arenă a Stelei.
—
O explozie, urmată de trei incendii succesive, zguduia rafinăria Petromidia. Un angajat a murit, iar alți doi au sfârșit în Germania, la clinica unde fuseseră transferați. Procurorii fac cercetări în acest caz pentru ucidere din culpă în formă agravantă, iar combinatul Petromidia a fost amendat de Garda de Mediu Constanța cu 50.000 de lei.
—
La 16 iulie, zeci de persoane au fost rănite într-un carambol de proporții produs, în condiții de ceață, pe Autostrada Soarelui. Aproape 200 de pompieri, medici şi asistenţi s-au mobilizat la faţa locului pentru a ajuta victimele. Timp de patru ore, nu s-a circulat pe niciun sens al autostrăzii spre litoral.
—
Tot în iulie, sute de călători așteptau 10 ore în câmp după un accident feroviar produs pe magistrala București-Constanța de un mecanic beat. Bărbatul a intrat cu locomotiva într-o garnitură care staționa la Fetești. Mecanicul a fugit de la locul faptei. După accident, firma privată Tim Rail Cargo pentru care lucra acesta nu mai poate efectua operațiuni de transport feroviar.
—
O problemă la cutia de viteze forța un elicopter american Black Hawk să aterizeze în Piața Charles de Gaulle din București. Piloții au acționat în doar câteva secunde și au căutat un loc pentru a coborî. Elicopterul a agățat un cablu de tensiune și a rupt doi stâlpi de pe Bulevardul Aviatorilor. După incident, Ministerul Apărării anunța că festivitățile de Ziua Forțelor Aeriene se vor desfășura fără survolul aeronavelor militare.
—
După doi ani și două luni în spatele gratiilor, Liviu Dragnea era eliberat condiționat. Fostul lider al PSD fusese condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare, în mai 2019, în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Timp de trei ani, Liviu Dragnea nu are dreptul să fie ales într-o funcție publică. În plus, este vizat în alte două dosare, cel al finanțării vizitei sale de la ceremonia de instalare a lui Donald Trump ca președinte al SUA și este inculpat în dosarul Tel Drum, procurorii instituind sechestru pe averea sa.
—
Fost trezorier al PSD, Mircea Drăghici era condamnat definitiv la 5 ani de închisoare. Instanța Supremă concluziona că acesta și-a cumpărat casă din subvențiile primite de partid de la stat. Mircea Drăghici este încarcerat la Penitenciarul Colibași.
—
Fostul lider social-democrat Adrian Năstase rămânea definitiv fără Ordinul Naţional „Steaua României”. Curtea Constituțională îi respingea contestația față de anularea decretului prezidențial care i-a retras decoraţia, ca urmare a condamnării sale penale.
—
Comisarul-şef Christian Ciocan își pierdea funcția de director al Unităţii de Politici Publice din cadrul Ministerului de Interne după un scandal pe care l-a provocat într-o secţia de Poliţie, unde fusese amendat pentru încălcarea a 7 reguli de circulație. Christian Ciocan a fost oprit după ce intrase cu mașina pe contrasens, nu avea una dintre plăcuțele de înmatriculare și a circulat cu mașina fără asigurare RCA valabilă și fără ITP de 3 ani. Înregistrarea scandalului a fost făcută publică de sindicatul Europol.
—
La 1 iulie, devenea funcțional Registrul național cu evidența persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau infracțiuni asupra minorilor. Toate aceste fapte nu se mai prescriu.
—
Criza gunoaielor din sectorul bucureștean 1 culmina, la 24 iulie, cu instituirea stării locale de alertă după ce timp de 20 de zile deșeurile nu au mai fost ridicate de operatorul de salubritate, aflat în conflict cu primăria condusă de Clotilde Armand. Edilul era mandatat de consilierii locali să rezilieze în instanţă contractul cu Romprest.
—
După 5 ani de planuri, președintele Klaus Iohannis trimitea Guvernului raportul „România educată”. Documentul recomandă o serie de modificări pentru parcursul școlar al copiilor, în special al celor din clasele mari. În urma consultărilor cu specialiștii și cu reprezentanții societății civile, Administrația Prezidențială propune sa se poată introduce examen de admitere la liceele foarte dorite, un Bacalaureat național unic, alături de posibilitatea ca elevul să se înscrie la un colegiu universitar fără diplomă de BAC. Toate sunt însă doar propuneri, neadoptate încă de vreo autoritate.
—
La alegerile parlamentare din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate, formațiunea preşedintei Maia Sandu, obţinea un scor care i-a permis să formeze singur o majoritate parlamentare solidă. Analiştii apreciau că rezultatul întăreşte direcţia europeană a ţării.
—
La 3 luni de când blocase Canalul Suez, nava Ever Given ridica ancora. Autoritățile egiptene permiteau vasului să plece și ridicau sechestrul pus după un acord cu proprietarii și asiguratorul Ever Given pe tema banilor pe care aceștia îi vor plăti pentru costurile de salvare și veniturile pierdute în perioada în care vasul a blocat canalul, un moment care a generat o criză în transportul maritim.
—
Membru al echipajului unui petrolier aflat în Marea Arabiei, un marina român era ucis într-un atac asupra navei. Petrolierul Mercer Street aparținea unei companii din Israel. United Kingdom Maritime Trade Operations, organizație care furnizează informații de securitate maritimă, a invocat un act de piraterie. Incidentul se producea în contextul tensiunilor dintre Iran şi Israel, care se acuzau reciproc de sabotaj.
—
Președintele haitian Jovenel Moise era asasinat în propria locuință de un grup mercenari străini, iar soția acestuia era rănită. Consiliul de Securitate al ONU și Statele Unite cereau organizarea de alegeri transparente pentru a preveni riscul unei anarhii în cea mai săracă națiune din Americi. La începutul anului, autoritățile din Haiti anunțau că au dejucat o lovitură de stat care îl viza pe Jovenel Moise, anunț catalogat ca scenariu imaginar de opoziția președintelui.
—
Vestul Germaniei era lovit de inundații devastatoare. 170 de oameni au murit. Mai mult de jumătate dintre victime erau din orașul Ahrweiler. Daunele uriașe provocate infrastructurii rutiere au depășit 2,5 miliarde de euro. Reconstrucția va fi una de durată.
—
Actriţa Luminița Gheorghiu înceta din viață, în iulie, la vârsta de 71 de ani, rămasă în memoria publicului mai ales pentru rolul Catrinei din „Moromeții” si cel al asistentei din „Moartea domnului Lăzărescu”. În 2013, Luminița Gheorghiu a câştigat Ursul de Aur cu rolul din filmul „Poziţia Copilului“, unde a intrepretat o mamă posesivă. În ultimii ani, actrița se retrăsese din viaţa publică din cauza problemelor de sănătate.
—
Curtea Supremă din Pennsylvania anula condamnarea actorului american Bill Cosby pentru agresiune sexuală, pronunţată în urmă cu aproape 3 ani. În detenţie de atunci, el a fost eliberat. Avocații lui Bill Cosby au invocat un viciu de procedură. Procurorii au folosit o mărturie a acestuia dintr-un proces civil, intentat de o victimă împotriva acestuia, și au folosit declarația în procesul penal care i-a adus condamnarea.
—
China prezenta trenul care poate atinge 600 de kilometri pe oră, cel mai rapid mijloc de transport terestru din lume și care ar putea ajunge în circulație peste 10 ani. Cu ajutorul forţei electromagnetice, trenul maglev ”levitează” deasupra căii ferate, fără a exista contact între caroserie şi şine. La bordul acestuia, călătoria între Beijing și Shanghai va dura doar două ore și jumătate.
—
În iulie, printr-un zbor istoric sub orbita Pământului, miliardarul Richard Branson dădea startul turismului spațial. Britanicul Richard Branson îndeplinea visul cu 9 zile mai devreme decât miliardarul american Jeff Bezos. O competiție a orgliilor consemnată la 52 de ani de când astronautul Neil Armstrong pășea pe Lună.
- Andrei Paleu
