Mai sunt doar patru zile până la Crăciun, timp în care românii de pretutindeni se pregătesc pentru momentul de reuniune cu familia și cei dragi. Cadouri, bucurie și masa de Crăciun – acolo unde se adună toată familia, unde poposesc cei dragi atunci când vin în vizită de sărbători, unde ne amintim cele mai frumoase momente din an, râdem sau ne spunem, poate, cele mai importante vești fie ele despre parcursul profesional, fie despre parcursul personal. Masa de sărbători este punctul în jurul căruia gravitează bucuria Crăciunului. Și dacă tot vorbim despre masa de sărbători, haideți să vedem ce preparate culinare aleg ascultătorii Europa FM pentru cina de Crăciun. Cătălin Striblea i-a chemat în emisiunea „România în Direct” pe Vlad Petreanu și Luca Pastia pentru a vota și dezbate cea mai spectaculoasă sau specială rețetă pentru masa de Crăciun. Câștigătorul votului a fost Răzvan, care a prezentat rețeta pentru Julfe și a câștigat un hanorac Europa FM.
Rețetele prezentate în emisiune se regăsesc mai jos. Știm că mai este puțin timp până la Crăciun, așa că poate una dintre acestea îți va face cu ochiul. Poftă bună!
1 – Tochitură cu caș de putină fermentat
„Sunt Constantin, am 71 de ani, vă salut și vă spun la mulți ani. La mine este o situație mai specială. Eu fac bucătărie de 46 de ani, de când m-am însurat. […] La noi se face tochitură, sarmale – obligatoriu fac de Crăciun. […] Tochitura se face în felul următor la noi: se pune neapărat în farfurie caș de putină fermentat, caș gras. Se pune neapărat carne friptă, cârnați fripți, dar și jumări. […] Cel mai bine din carnea aceea topită, cum o fac țăranii, carnea cu cârnați, cu trandafirași”, a explicat ascultătorul Europa FM.
2 – Platoul cu răcituri
„Fiind din zona aceasta apropiată de București, Câmpina, nu pot să spun că avem așa o rețetă specială, dar avem acel aperitiv făcut la început din tot ce înseamă tobă, șunculiță, cârnați și toate acestea…”, a spus Cristi, ascultător Europa FM.
3 – Sarmale cu multă ceapă și gogoșari copți
„De sărbători fac răcituri – așa spunem noi la Botoșani, salată boeuf și sarmale. Cred că am eu un truc la sarmale: parte din ingrediente le primesc din România. Varză, castraveți murați, și porcul. […] Toc ceapă, foarte multă ceapă, adaug și praz, morcov dat pe răzătoarea mică și toc gogoșari copți. Aceasta este o rețetă inventată de mine. […] Toc totul mărunt, mărunt, prin răzătoarea mică, nu dau prin blender”, a spus Gabriela, ascultătoare Europa FM din Spania.
4 – Sarmale cu varză tocată în carne și ciolan afumat
„Salata de boeuf se fierbe în supa de carne. Scot zarzavatul, soțul îl taie foarte mărunt pentru că are mai multă răbdare […], dar nu pun carne deloc. Pătrunjel, morcov, țelină și porumb, fără mazăre – să poți mânca al doilea aperitiv”, a spus Sabina, ascultătoare Europa FM de la Cluj.
„Și apoi vin sarmalele cu ciolan afumat, sarmalele eu le fac: călesc ceapa – la un kilogram de carne pun trei cepe tăiate bucățele mici, le călesc, pun orezul și carnea. Un pic să-i schimbe culoarea. În bolul în care le frământ pun boia dulce, ungurească foarte mult și o căniță de apă și macin un pic de varză la mașina de tocat carne să o pun acolo”, a mai explicat Sabina.
5 – Julfe
„Eu sunt din Moldova, o combinație de Iași, Roman și Bacău. La noi acasă, în familie, de când mă știu – am 52 de ani – preparatul pentru care toată lumea, toate neamurile se băteau sunt Julfe sau mâncarea săracului. Este un desert.
La țară, dintr-un sat din spate de la Letea, de la Combinatul de Hârtie, de Crăciun – pe vatră – dacă țineți minte cum eau sobele la țară pe vatră, în bucătărioara de vară, mamaia sau bătrânii făceau un aluat din făină cu apă și se punea la dospit, se făcea un foietaj pe această plită până se uscau. Ca niște foietaj azi pentru baclava, dar sub altă formă – erau mai crocante și mai groase.
Sămânță de cânepă se pisează într-o piuă de alamă – este un întreg proces. Dacă nu se pisează într-un anumit fel, cânepa devine foarte, foarte amară. Miezul pisat se fierbe în apă, când sunt fierte se strecoară de câteva ori printr-un tifon foarte fin, rămânâd o spumă. Spuma se pune de-o parte în cstron și se păstrează pentru a fi folosită minute mai târziu.
Când toată compoziția de semințe este perfect fiartă, foietajul se taie bucăți, se pun în vase de iena: un strat de foietaj, un strat de semințe pisate, câteva linguri din spumă până se umple acel castron”, a spus Răzvan, ascultător Europa FM.
6 – Pașteta
„Noi suntem ardeleni, dar trăim de mulți ani, de vreo 2-3 generații în București, însă de la mesele festive nu lipsește Pașteta din carne de porc cu sos tartar. Un kilogram de carne de porc – pulpă – bucățele. Se prăjește, după care se răcește, se dă de 7 ori prin mașina de tocat și rezultă o pastă […] care se amestecă cu un pachet de unt, cu 3-4 ouă jumări și măcinate – se dau de la rândul 3-4 încolo prin mașină cu carnea, se adaugă muștar, piper și se frământă cu mâna ca pe un aluat. Se așează în două tăvițe de chec și se dă la rece. […] Se întărește, se răstoarnă și se taie feliuțe și se servește cu sos tartar”, a explicat Ana-Maria, ascultătoare Europa FM.
Conform DEX, „pașteta” este un sinonim pentru „pateu” și provine din limba germană – „pastete”. Definiția oferită de DEX este: „Preparat culinar din carne, care se servește fie simplu, ca aperitiv, fie într-o crustă de aluat, însoțit de salată, ca fel de bază”.
7 – Ciolanul rotisat
„Am un prieten la Brașov, domnul Covaci, regele Ciolanului. În spate la hotelul ARO dumnealui face poate cel mai bun ciolan la rotisor. E un ciolan ținut la saramură. Se rotisează după ce este ținut la saramură”, a spus domnul Titi, ascultător Europa FM.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct” cu Cătălin Striblea, Vlad Petreanu și Luca Pastia
Sursa foto: Shutterstock
