Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) discută vineri, de la ora 12:00, sesizarea depusă de Guvern privind constatarea circumstanţelor care justifică instituirea interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova, anunţă Deschide.md.
Argumentul principal adus de Guvern în susţinerea sesizării vizează necesitatea depăşirii blocajului instituţional generat de preşedintele Republicii Moldova, prin încălcarea obligaţiei constituţionale de numire în funcţie a ministrului Apărării, la propunerea repetată a prim-ministrului Republicii Moldova.
Astfel, autorul sesizării invocă articolul 56 (2) din Constituţie: “Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, […] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin […].”
Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale din 17 octombrie 2017 potrivit căreia refuzul şefului statului de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile şi justifică instituirea interimatului, Guvernul a solicitat constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova şi instituirea acestuia pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de prim-ministru pentru funcţia de ministru al Apărării.
Guvernul a adoptat în septembrie o decizie privind sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu refuzul preşedintelui Igor Dodon de a-l desemna pe Eugen Sturza în funcţia de ministru al Apărării.
Igor Dodon a respins candidatura lui Eugen Sturza la Apărare şi l-a propus pe Victor Gaiciuc.
Preşedintele a atras atenţia Guvernului şi a majorităţii parlamentare că este inutil să insiste asupra candidaturii lui Sturza.
Marţi Curtea Constituţională a decis că refuzul şefului statului de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile şi justifică instituirea interimatului.
Conform Curţii, într-o astfel de situaţie, speakerul Parlamentului va exercita funcţia de preşedinte interimar, iar dacă nici acesta nu va putea să-şi exercite atribuţiile, atunci premierul va face acest lucru.
În temeiul deciziei Curţii, Executivul de la Chişinău a făcut joi un al doilea demers către judecătorii constituţionali.
