Cramele Cricova din localitatea Cricova, Republica Moldova, situat la 11 kilometri de Chișinău, reprezintă un adevărat oraș subteran. Galeriile, săpate la o adâncime de până la 100 de metri, se întind pe o suprafaţă de 120 de kilometri.
Având în vedere dimensiunile mari ale galeriilor, aceste sunt împărţite în străzi şi bulevarde ce poartă numele vinurilor care se păstrează aici, cum ar fi Cabernet, Riesling, Fetească, Aligote, Sauvignon.
În galerii se păstrează o temperatură constantă de între +10 şi +12 grade Celsius şi o umiditate relativ constantă de 98 de procente. Aceste temperaturi se datorează tipului de piatră în care este construită crama.
Începutul acestor crame a avut loc în anul 1947, când galeriile subterane au fost studiate de patriarhul Petru Ungureanu. Acesta a produs vinul spumant după metoda celebrului călugăr Dom Pérignon. Astfel, în 1952, a fost fondat Combinatul de Vinuri de la Cricova.
Galeria cu personalităţile care au călcat pragul cramei
Printre ele se regăseşte şi Iurii Gagarin, care a vizitat Cricova în anul 1966, când a avut o degustare ce s-a întins pe parcursul a două zile.
Vinurile sunt păstrate în caze, iar fiecare cază are un număr special care cuprinde toate informaţiile necesare despre aceste sticle.
Sticlele sunt păstrate în poziţie orizontală, deoarece vinul este permanent în contact cu dopul de plută, care se umezeşte şi nu permite aerului să pătrundă în interior.
Aici sunt adăpostite 2000 de exemplare unice din colecţia lui Hermann Göring, mâna dreaptă a lui Adolf Hitler, cunoscut şi sub porecla Căpcăunul.
Printre vinurile lui Göring se regăseşte şi un vin foarte rar, produs în 1902. Compania respectivă a produs un singur lot de 300 de butelii, care nu mai există. Legenda spune că un colecţionar american a oferit pentru ea 150.000 de euro sau patru maşini Cadillac, însă a fost refuzat.
Complexul de degustări
Complexul de degustări cuprinde cinci săli: Sala Europeană, Sala Maritimă, Sala Mică, Sala Prezindenţială şi Casa Mare.
Sala Europeană
Sala Europeană i-a purtat în trecut numele lui Iurii Gagarin, primul om care a zburat în spaţiu.
Este decorată cu vitralii ce redau viţa de vie în cele patru anotimpuri ale anului.
Iurii Gagarin a vizitat crama în perioada 8-9 octombrie 1966. Gagarin spunea atunci că în aceste galerii se găsesc vinuri deosebite. Probabil că şi cel mai pretenţios om îşi poate găsi aici un vin pe gustul său. După o lungă degustare, Gagarin a completat că i-a fost mai uşor să zboare în spaţiu decât să se rupă din beciurile Cricova.
Sala Maritimă
Denumirea simbolizează Marea Sarmatică care a existat în urmă cu circa 12 milioane de ani pe acest teritoriu. Pe fundul mării, s-au pietrificat crustele moluştelor preistorice, iar tavanul natural, neprelucrat, al sălii stă martor al sedimentelor marine.
Sala Mică sau Sala Şemineului
Sala tradiţională “Casa Mare”
Mobilierul este lucrat din stejar masiv, iar scaunele boiereşti sunt decorate cu elemente tradiţionale. Această sală adăposteşte şi o icoană din secolul al XIX-lea.
Sala Prezidenţială
Aici au loc întâlniri la cel mai înalt nivel, între demnitari. Este decorată cu 14 basoleriefuri, care reprezintă vinificaţia şi viticultura.
În această sală, în anul 2002, Vladimir Putin şi-a sărbătorit ziua de naştere, atunci când a împlinit 50 de ani.
Sălile butoaielor
Vinul spumant
Cricova este cea mai mare companie de vin spumant din Republica Moldova. Aceasta produce vin spumant după metoda franceză champenoise, ce îi aparţine celebrului călugăr Dom Pérignon.
Secţia de remuaj (rotire) adăposteşte peste 600.000 de butelii, întinse pe 10 kilometri. Pentru etapa de limpezire este necesară aşezarea vinului spumant în pupitre, iar sticlele se introduc cu gâtul în jos, în poziţie orizontală.
La fiecare două zile, sticlele sunt rotite la 45 de grade, timp de 8-10 săptămâni.
Harta celor peste 27 de ţări unde se transportă vinul din cramele Cricova
Muzeul Vinului de la Cricova
Legenda numelui Cricova
Legenda spune că pe aceste meleaguri, în timpuri îndepărtate, locuia un călugăr care făcea un vin miraculos. Când au năvălit turcii, au interzis localnicilor să mai cultive viţa de vie. Acel călugăr s-a retras într-o chilie săpată în stâncă, continuând să facă vinul, fără ştirea nimănui.
Turcii au aflat de împotrivirea lui, l-au prins şi l-au pedepsit. Acest lucru i-a făcut pe localnici să păstreze cu sfinţenie amintirea călugărului.
Astăzi încă se mai vorbeşte despre ecourile care se mai aud din stâncă, amintind de strigătul călugărului. Localitatea poartă numele Cricova, ce provine din cuvântul slavon “крик” (cric), care înseamnă “strigăt”.
Foto: Lavinia Dragomir
*Vizitarea Orheiului Vechi din Republica Moldova s-a realizat cu sprijinul Asociaţiei Turistice Ghizii României.
