Deși atât fosta, cât și actuala putere de la Chișinău s-au declarat interesate de identificarea adevăraților autori ai acestor acțiuni, până acum nu există nicio versiune oficială în acest sens.
Evenimentele din 7 aprilie 2009 au fost considerate ca fiind principalele impulsuri care au contribuit la venirea la putere a actualei conduceri de la Chișinău, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă.
Parlamentul a organizat din nou audieri pe marginea ‘dosarului 7 aprilie’, iar conducătorii instituțiilor responsabile au declarat ca și în trecut că ancheta continuă, iar practic nicio persoană nu a fost trasă la răspundere. Cei câțiva condamnați până acum sunt simpli polițiști sau persoane care au comis acte de vandalism. În ceea ce privește persoanele cu funcții de răspundere, procurorul general al Republicii Moldova declară că urmărirea penală nici nu a fost pornită, din diferite motive (cum ar fi refuzul de a fi retrasă imunitatea parlamentară a fostului președinte comunist Vladimir Voronin).Singura noutate la împlinirea a cinci ani de la proteste este legea votată, pe ultima sută de metri, de parlament care anulează termenul de prescripție de cinci ani pentru abuzurile comise de forțele de ordine în urma protestelor – tortură și abuz de putere.Procuratura Generală a anunțat că, din cele peste 100 de sesizări în privința polițiștilor care ar fi maltratat protestatari, au fost condamnați 29, dar majoritatea au fost achitați. La 7 aprilie 2009, în urma alegerilor parlamentare câștigate de comuniști, câteva zeci de mii de tineri s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dar în scurt timp, mitingul pașnic s-a transformat în violențe. Sediile președinției și parlamentului au fost devastate, iar sute de tineri au fost arestați, acuzând mai târziu că au fost maltratați de poliție. Unul dintre ei a decedat în urma bătăilor.
