Atena şi Skopje au ajuns, marţi, la un acord după o dispută de 27 de ani.
Fosta republică iugoslavă va adopta numele Republica Macedonia de Nord, fapt ce face posibilă o deblocare a aderării fostei republici iugoslave la Uniunea Europeană şi NATO, scrie Agerpres, citând AFP.
La finalul unui maraton diplomatic început anul trecut şi care s-a încheiat luni şi marţi cu două convorbiri telefonice, premierii Alexis Tsipras şi Zoran Zaev au putut anunţa acordul în centrul căruia se află noul nume.
Premierul elen a salutat “un bun acord care acoperă toate condiţiile puse de Grecia”.
Skopje acceptă să-şi modifice în consecinţă Constituţia, în schimbul posibilităţii de a păstra numele Macedonia însoţit de o referinţă geografică.
Sarcină se anunţă una spinoasă în măsura în care Zoran Zaev nu dispune de majoritatea calificată pentru a efectua aceste schimbări iar opoziţia naţionalistă a denunţat acordul la care s-a ajuns, calificându-l drept “capitulare”, consideră AFP.
Prim-ministrul a negociat “de manieră incompetentă şi a acceptat toate revendicările Greciei”, a declarat presei, la Skopje, Hristijan Mickoski, liderul VMRO (opoziţie, dreapta naţionalistă).
“VMRO nu va accepta schimbarea numelui constituţional”, (Republica Macedonia – n.red.), a adăugat el.
În Grecia, numele statului vecin nu va fi recunoscut oficial decât în formularea macedoneană, ‘Severna Makedonja’, a anunţat biroul lui Tsipras.
Zaev a salutat la rândul său “o soluţie istorică după două decenii şi jumătate” de dispute.
Acordul nu este totuşi definitiv, acesta trebuind să fie ratificat de parlamentul macedonean iar în toamnă supus unui referendum, înainte de a fi ratificat de parlamentul elen.
Diferendul între cele două state datează din 1991, când mica republică rezultată din destrămarea fostei Iugoslavii şi-a declarat independenţa.
Atena, care consideră denumirea de ”Macedonia” ca aparţinând patrimoniului său cultural, se teme de intenţiile macedonene faţă de provincia greacă de frontieră Macedonia (nord), considerată drept centrul imperiului lui Alexandru cel Mare (sec. al IV-lea î.Hr.).
Procesul de aderare a Macedoniei la NATO şi UE a fost blocat de Grecia, care contestă numele fostei republici iugoslave, considerând că aceasta implică o pretenţie teritorială asupra provinciei sale nordice cu acelaşi nume.
Miza imensă a reglementării problemei este deci pentru Macedonia – scrie AFP – obţinerea unei unde verzi la summitul european de la finalul lunii iunie pentru începerea de negocieri de aderare la UE, precum şi primirea unei invitaţii de a se alătura NATO la reuniunea Alianţei din 11 şi 12 iulie.
Acordul de marţi a fost salutat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a apreciat eforturile lui Tsipras şi Zaev ce au făcut ca imposibilul să devină posibil, dar, în aceeaşi tonalitate, şi de vicepreşedinta Comisiei Europene, Federica Mogherini, şi de comisarul pentru integrare europeană, Johannes Hahn.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat la rândul său cu căldură ştirea şi le-a cerut celor două ţări să finalizeze acordul pentru “a pune Skopje pe calea aderării la NATO” şi “a consolida pacea şi stabilitatea” în Balcanii de Vest.
Nu este sigur – mai arată AFP – că acest cor de laude, care marchează pentru Skopje începutul drumului spre integrare, va convinge poziţiile naţionaliste care persistă de o parte şi de alta a frontierei.
Nicholas Tzifakis, profesor de relaţii internaţionale în Grecia, crede că dezbaterea internă, mai degrabă decât discuţiile bilaterale, va fi în cele din urmă decisivă.
Apropiat de dreapta naţionalistă, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a considerat marţi că este “iresponsabil ca problema numelui (…) să fie dezbătută de premieri la telefon”.
Şi aliatul lui Tsipras din guvern, ministrul Apărării, Panos Kammenos, se opune oricărei folosiri a numelui Macedonia.
