Există un plan de reabilitare a liniei de cale ferată dintre Timișoara și Reșița. Ceva mai puțin de 100 de kilometri, o linie importantă, care trebuia reparată demult.
Pe linia reabilitată trenurile ar urma să circule cu viteza maximă de 120 km/h, în creștere de la 80, acum. Această viteză, de 120 km/h, este prevăzută în master planul național și este trecută în caietul de sarcini pentru care s-au făcut studiile de fezabilitate.
Dar, cumva, unii oficiali din Caraș-Severin, unul dintre cele mai sărace județe din țara noastră, își doresc foarte mult o tichie de mărgăritar legată de acest proiect de reabilitare.
Adică să fie 160 km/h, nu 120 km/h, chiar dacă asta înseamnă refacerea proiectelor. Și cum se obține asta?
Printr-o intervenție la șefu’ politic – care, în acest caz e Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, și politician de Banat.
Publicația Expres de Banat îl citează pe primarul Reșiței, Ioan Popa: “Avem acceptul ministrului Grindeanu să ridicăm viteza de circulație la 160 de km/oră, lucru pentru care țin să-i mulțumesc public. Domnul ministru Sorin Grindeanu a fost foarte operativ, a înțeles necesitatea acestei modificări de solicitare la proiectant și sper să se întâmple în maniera asta, și atunci, într-adevăr, vom putea parcurge distanța dintre aeroportul Timișoara și Reșița într-o viteză record”.
Firește că viteza maximă a trenurilor nu poate fi crescută doar la ordinul ministrului – trebuie reluată întreaga procedură de proiectare. Timp pierdut, mulți bani cheltuiți în plus, adică zeci de milioane de euro în plus și, având în vedere distanța, câștigul ar fi de numai vreo 10 minute. Și, nu în cele din urmă, întrebarea principală e dacă se justifică din punct de vedere economic și al traficului de mărfuri și pasageri o cheltuială suplimentară de așa magnitudine pe segmentul respectiv sau e suficient ce-i deja prevăzut?
Dar nu e singura idee bombastică, notează publicația Club feroviar. Politicienii locali insistă ca pe linia Tmișoara-Reșița să circule trenuri cu hidrogen. Adică trase de locomotive alimentate cu hidrogen. E o tehnologie nouă, promițătoare, modernă. Doar că… poate nu pentru orice linie și pentru orice număr de pasageri – nu de alta, dar aceste garnituri sunt foarte scumpe, 20-24 de milioane de euro fără opționale.
Cu acești bani se pot cumpăra 5-6 trenuri obișnuite electrice, ba chiar prevăzute cu locomotive electrice care au și acumulatori, ce le oferă o autonomie de câteva sute de kilometri – se termină linia electrificată, locomotiva merge mai departe pe baterii, fără nicio problemă, nu mai schimbi cu una diesel. Mult mai simplu, mai elegant, mai eficient.
Dar hidrogenul… Păi să nu aibă al treilea cel mai sărac județ din România locomotivă cu hidrogen, de 25 de milioane de euro?
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, declara în toamna anului trecut: „Unii ne-au întrebat Ce ne trebuie tren cu hidrogen, noi nu avem ce băga în straiţă şi ne trebuie tren cu hidrogen? Da, ne trebuie pentru că acest tren cu hidrogen va deschide calea pentru dezvoltarea economică, pentru ca fiecare om din Caraş-Severin să aibă şi ce pune în straiţă. Exact la fel era acum 50 de ani şi în zona Tirolului, cea mai săracă zonă din Austria şi acum este una dintre cele mai dezvoltate zone din Europa, nu doar din Austria”.
Cum o să deschidă calea pentru dezvoltarea economică un tren în loc de cinci? Și, dacă iei locomotivă cu hidrogen, ai ce pune în straiță?
Matinalii Vlad, George și Luca au discutat despre acest subiect în Deșteptarea.
Puteți reasculta Deșteptarea din secțiunea podcast Europa FM, cu ajutorul aplicației gratuite pentru Android și IOS Europa FM sau direct în Spotify și iTune.
Foto: Shutterstock
