Organizaţia ”Reporteri fără frontiere” acuză, la capitolul dedicat României în clasamentul său mondial pentru 2018 privind libertatea presei, ”politizarea excesivă a presei”, ”mecanismele de finanţare corupte”, ”aservirea agendei editoriale intereselor patronatului” şi ”infiltrarea unor redacţii cu agenţi ai serviciilor de informaţii”.
“Transformarea presei într-un instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând în ultimii ani în România, în special în timpul perioadelor electorale”, se arată în raportul realizat de ”Reporteri fără frontiere” la capitolul despre România, publicat miercuri pe site-ul acestei organizaţii internaţionale de apărare a libertăţii de informare şi a libertăţii presei.
“Climatul din jurul libertăţii presei s-a deteriorat de asemenea din cauza activităţii unor grupuri mici de extremă-dreapta legate de Biserica Ortodoxă – ea însăşi finanţată parţial de către stat – care se opun în mod deschis libertăţii de informare”, se mai evidenţiază în raport, citat de Agerpres.
”Reporteri fără frontiere” acuză de asemenea “un proiect de lege al liderului Partidului Social Democrat (PSD) român şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, care urmăreşte să sancţioneze orice persoană ale cărei afirmaţii ar denigra România în străinătate şi care prevede reintroducerea calomniei în Codul Penal, existând temeri privind o cenzură politică asupra mass-media”.
România ocupă locul 44 din 180 în Clasamentul mondial al libertăţii presei 2018 realizat de ”Reporteri fără frontiere”, mai sus cu două poziţii faţă de 2017.
Raportul, care evaluează în fiecare an situaţia jurnalismului în 180 de ţări, evidenţiază “un climat de ură tot mai pronunţat” faţă de jurnalişti şi mass-media.
Experţii ”Reporteri fără frontiere” atrag totodată atenţia că “violenţele verbale ale unor lideri politici faţă de presă s-au înmulţit şi pe continentul european, care rămâne totuşi locul unde libertatea presei este cel mai bine garantată”. Raportul evidenţiază atacuri verbale asupra presei ale preşedintelui Milos Zeman din Cehia (34, în scădere cu 11 poziţii) sau ale fostului premier Robert Fico din Slovacia (27, în scădere cu 10 locuri), precum şi asasinarea jurnalistului Jan Kuciak în Cehia şi a jurnalistei Daphne Caruana Galizia în Malta (65, în scădere cu 18 locuri).
În această nouă ediţie a clasamentului, Norvegia rămâne pe prima poziţie, pentru al doilea an consecutiv, fiind urmată, la fel ca în 2017, de Suedia.
Finlanda (4), afectată de un scandal în care principiul nedivulgării surselor a fost pus în pericol, a scăzut o poziţie în clasament şi şi-a pierdut locul trei, în favoarea Olandei.
La cealaltă extremă a clasamentului, Coreea de Nord (180) se menţine pe ultimul loc.
Rusia lui Vladimir Putin ocupă poziţia 148, în timp ce China se află pe locul 176.
Organizaţia publică acest clasament anual din 2002.
