Așa cum vedem acum, zilnic, statisticile cu numărul de îmbolnăviri și decese din cauza COVID-19, în fiecare sezon gripal – din toamnă până în primăvară – Institutul Național de Sănătate Publică raportează numărul de cazuri de gripă.
Dar și numărul oamenilor care mor din cauza complicațiilor date de gripă.
Pentru că, deseori ignorată, gripa este o boală extrem de gravă, ale cărei complicații pot duce la deces.
România nu a atins niciodată rata de vaccinare antigripală recomandată de Organizația Mondială a Sănătății pentru grupele de risc. Cu atât mai puțin pentru celelalte categorii ale populației, deși, medicii spun foarte clar: gripa poate crea complicații grave, indiferent de vârsta pacientului și indiferent dacă acesta are sau nu și alte boli.
Gripa este, cel mai adesea, un inamic ignorat.
În România, mor anul de gripă zeci de oameni. Cei mai mulți – 112, în 2009, când a fost epidemie de gripă porcină (H1N1).
Ca și în cazul pandemiei pe care o traversăm acum, vaccinurilor pot salva vieți.
Un reportaj de Liliana Nicolae.
Reportajul meu începe în cabinetul unui medic de familie. Puțin după ora 8 dimineața, în Policlinica Titan.
Doctorița Cristina Dorojan primește primul pacient. Un domn trecut de 70 de ani, care se vaccinează antigripal în fiecare an. Îmi spune că e certat cu gripa și că nu a mai răcit de mult.
Anul acesta, însă, la început de octombrie, vaccinurile gripale nu au venit de la Direcția de Sănătate Publică.
Nu e o surpriză, îmi spune doctorița Dorojan. De obicei, vaccinurile vin târziu.
Dar imunizările au început, timid, cu vaccinuri cumpărate de pacienți din farmacii.
“Așteptăm, însă, cât mai curând, vaccinurile de la DSP, pentru că dacă facem câte un vaccin pe zi, nu se vede nici un efect. Pacienții mei sunt majoritatea în vârstă și cu multiple comorbidități, așa că ei sunt interesați de vaccin. Mă întrebă tot timpul dacă a venit vaccinul? Când vine vaccinul?” – îmi spune medicul Cristina Dorojan.
În ceea ce-i privește pe adulții aparent sănătoși, care nu sunt în categoriile de risc, doar 10 % dintre ei se vaccinează.
Însă, potrivit doctoriței pe care am vizitat-o în cabinetul din Policlinica Titan, gripa poate avea complicații la orice vârstă. Și un pacient tânăr și aparent sănătos, poate avea boli despre care să nu știe, și care să-l pună la risc.
I s-a întâmplat unei paciente. Fire sportivă, viață sănătoasă.
“Eu mă consider o persoană cu o imunitate destul de bună, dar, efectiv, gripa m-a țintuit la pat. Și efectele pot să spun că au fost destul de neplăcute. Sunt o fire sportivă, dar îmi amintesc că atunci când am avut gripă, în cele 5 zile cât a durat, mi-era foarte greu să mă ridic din pat. Și nu-mi venea să cred. M-am speriat, am fost și la Urgențe, la spital. Mi-am luat și concediu medical, ceea ce pentru mine e de neconceput. Nu-mi venea să cred că e o simplă gripă. Așa de rău mă simțeam.”
Însă, gripa este o boală gravă – spune doctorul Gindrovel Dumitra, Președintele grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei.
“Pe lângă febră, pe care o putem întâlni și în alte viroze, pe lângă manifestări respiratorii, precum tuse, durere în gât, dificultate de respirație, în cazul gripei discutăm despre alterarea stării generale, despre dureri musculare, dureri articulare și așa mai departe, fapt care determină pacientul să ne spună … domnul doctor, parcă m-a bătut cineva sau parcă m-a călcat trenul. Practic, o persoană bolnavă de gripă este imobilizată o săptămână, nu-și poate desfășura activitățile curente în mod obișnuit, are nevoie de concediu medical, de repaos la pat și, uneori, chiar de spitalizare.”
Vaccinarea antigripală ne-ar putea scuti de toate aceste neplăceri și riscuri. Însă, deși vaccinul este un instrument foarte eficient de prevenție, el este folosit în România ca un instrument curativ, nu de prevenție – îmi spune Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.
“Nici asta nu e rău, dar e ca și cum am avea o mașină de ultim tip, cu care mergem pe un drum de țară” – adaugă Vlad Mixich.
În opinia lui, e nevoie de două condiții ca o campanie de vaccinare să aibă succes: vaccinurile să existe, iar campania de comunicare să se facă profesionist, dincolo de distribuirea unor flyere, pe care scrie că vaccinarea este bună.
Asadar, o primă condiție, vaccinurile să existe. Am aflat deja: ele ajung târziu la medicii de familie.
Dar mai e o problemă – spune medicul Gindrovel Dumitra.
“Asistăm, de obicei, la un număr limitat de doze de vaccin antigripal la nivel mondial. Acest lucru este agravat, într-un fel sau altul, și de faptul că Institutul Cantacuzino care putea să producă și producea, la un moment dat, vaccin antigripal, nu o mai face de peste 10 ani.”
Însă, chiar și atunci când sunt vaccinuri mai multe, uneori rămân nefolosite.
Anul trecut, marcat de pandemia de COVID -19, Ministerul Sănătății a dat liber la vaccinarea gripală gratuită pentru toată populația, tocmai pentru că rămăseseră doze nefolosite. Așa am ajuns la un număr record de vaccinați împotriva gripei în 2020.
Era, de-altfel, în pandemie, singurul vaccin disponibil pe piață, în afara celui pneumococic.
Iar pandemia a influențat nu doar vaccinarea antigripală, ci și contextul epidemiologic. Practic, nu a existat epidemia de gripă.
“Ar fi fost o tragedie ca peste povara pe care o reprezenta pandemia să se suprapună o altă povară, cea a unei epidemii de gripă. Dar, anul trecut, s-a reușit o vaccinare antigripală record. Ministerul Sănătății, în lipsa altui vaccin, a reușit anul trecut să cumpere 3 milioane de doze, la care s-au mai adăugat 600.000 vândute pe piața liberă, în farmacii.”
Vaccinarea record de care vorbește medicul Gindrovel Dumitra înseamnă, așadar, circa 3 milioane de persoane. Este mai mult decât în anii obișnuiți, fără presiunea unei pandemii, dar puțin față de cât ar trebui să fie.
Marea Britanie și Olanda asigură, în fiecare an, o acoperire vaccinală împotriva gripei pentru grupele la risc de aproape 75 %, așa cum sunt recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
În Finlanda, de exemplu, vaccinarea antigripală este o rutină – îmi spune Kimmo Sarlin, jurnalist în Finlanda. Nu e nevoie de campanii sau de apeluri în mass media pentru ca lumea să meargă să se vaccineze. Imunizarea se face, în multe cazuri, la locul de muncă. Este gratuită și – cum spune Kimmo Sarlin – un lucru firesc, care se întâmplă an de an.
Alte țări, precum Franța sau Germania, se apropie de cifra de 60 – 70 la sută vaccinare antigripală a populației de risc. România, din păcate, nu atinge astfel de rate și nu le-a atins niciodată – adaugă medicul Gindrovel Dumitra.
În România, aproape jumătate dintre persoanele din categoria de risc se vaccinează împotriva gripei în perioade de criză, sub presiunea unei epidemii sau, ca acum, a unei pandemii.
Într-un an obișnuit, însă, rata de vaccinare nu depășește 35%.
Cât privește restul populației, rata este – asa cum spuneam – sub 10%.
O explicație poate fi felul în care ne raportăm la vaccinare, în general. E vorba, pe de o parte, și de experiențele personale ale fiecăruia.
O doamnă de 55 de ani îmi spune că s-a vaccinat antigripal de 3-4 ori în viață. În schimb, mama ei s-a vaccinat an de an, nu a mai făcut gripă și a fost foarte mulțumită.
O altă doamnă consideră că gripa nu e chiar atât de periculoasă, încât să necesite un vaccin, că organismul se poate descurca singur cu această boală.
O a treia persoană îmi mărturisește că nu s-a vaccinat niciodată antigripal, dar că nici nu i-a recomandat vreun medic acest lucru. În schimb, îmi povestește o altă întâmplare legată de un vaccin (împotriva HPV) în care chiar medicul a fost cel care i-a spus că ar fi mai bine ca fiica ei, care avea 16-17 ani atunci, să nu facă acel vaccin. Peste câțiva ani, însă, fiica a dezvoltat virusul HPV.
“Sunt tentată să cred că dacă aș fi făcut vaccinul, fiica mea nu s-ar mai fi îmbolnăvit. Poate că vaccinul ar fi ajutat-o “- îmi spune.
Dincolo de experiențele personale, un rol important în rata scăzută de vaccinare îl au, pe de altă parte, convingeri de neclintit.
Medicul Gindrovel Dumitra recunoaște că până și anumiți doctori nu recomandă vaccinarea de nici un fel a persoanelor cu boli autoimune, de exemplu, recomandare care – spune el – nu corespunde, în nici un fel, cu informațiile corecte din punct de vedere științific.
“Există destule mituri care circulă în lumea medicală, dar nu numai în lumea medicală.”
Pe holurile unui cabinet medical, culeg, însă, următoarele opinii, de la pacienți care așteptau: “Vor să-și facă bani pe baza la vaccin! E o spălare de bani! Mai rău ne îmbolnăvește! E o măgărie la nivel mondial cu vaccinurile” – îmi spune un bărbat.
O doamnă adaugă că știe ea pe cineva care deși s-a vaccinat antigripal, tot a făcut gripa.
Campaniile antivaxeri, din păcate, nu sunt o noutate. Ele nu s-au activat doar în privința vaccinării antiCOVID-19, unde sunt mult mai intense, (având în vedere că avem de-a face cu o pandemie cu milioane de bolnavi și zeci de mii de morți, doar în România).
S-au manifestat și în ce privește vaccinurile împotriva bolilor copilăriei, dar și a celor împotriva gripei.
Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, spune că sunt foarte vizibile aceste campanii. Iar creșterea ratei de refuz privind vaccinarea este proporțională cu vizibilitatea campaniilor antivaxerilor. Mai ales în mediul urban.
În România, în afara campaniilor pentru vaccinarea COVID, ultima campanie profesionistă pentru încurajarea vaccinării s-a făcut în 2016, cu voluntari. Și era despre importanța imunizării copiilor.
De-altfel, în România, cele mai numeroase campanii de vaccinare s-au adresat vaccinării copiilor.
Așa se face că există mentalitatea că vaccinarea este, în special pentru copii, fiind ignorată vaccinarea adulților – spune medicul Gindrovel Dumitra.
Poate tocmai de aceea, e bine că auzim mai des de ce e nevoie ca și adulții sănătoși să se vaccineze, chiar dacă întotdeauna vaccinarea adultului sănătos are mai mult o implicație colectivă, decât una personală. Dar – așa cum spune medicul Gindrovel Dumitra – beneficiul individual este și el foarte important, având în vedere că și tinerii perfect sănătoși pot să dezvolte complicații ale gripei.
Și atunci, da, vaccinarea antigripală are și un beneficiu individual.
“Dar beneficiul care predomină, atunci când luăm decizia de a recomanda vaccinarea antigripală la adultul sănătos este cel colectiv. Vă dau doar un exemplu: un adolescent care merge la școală, nevaccinat fiind, poate să se îmbolnăvească de la colegii de clasă, să ajungă acasă, acolo unde întâlnește bunicul sau bunica. El este o verigă dintr-un lanț care întotdeauna va duce la o persoană dintr-o grupă la risc, care-și poate pierde viața“.
De aceea este important să nu uităm de gripă și să știm că vaccinându-ne împotriva ei ne putem scuti de multe neplăceri.
