Poate cel mai important moment al vizitei Papa Francisc în România va fi beatificarea a 7 episcopi greco-catolici martiri, care au murit sau au avut de suferit în închisorile comuniste.
Comunitatea greco-catolică din România şi-a dorit acest moment şi a început să facă demersurile necesare încă din 1990.
A luptat, practic, pentru recuperarea bisericilor şi pentru recunoaşterea propriilor martiri.
Majoritatea bisericilor au fost restituite cu greu, după lupte îndelungate în instanţă, iar beatificarea martirilor e pe cale să se împlinească.
Multă vreme, lucrurile au fost îngreunate de lipsa arhivelor.
Au fost ani de studiu pentru a întocmi documentaţia necesară la Vatican.
Au rezultat două volume, cu aproape 2.000 de pagini, despre viaţa şi suferinţele celor 7 episcopi greco-catolici care, odată cu vizita Papei francisc vor trece de una dintre etapele unui proces la capătul căruia vor deveni sfinţi.
Vă prezentăm poveştile celor 7 episcopi şi ce înseamnă, de fapt, beatificarea lor.
Mai întâi, însă, cunoaştem contextul în care s-a desfiinţat biserica greco-catolică prin povestea unei familii care a trăit din plin toate acele schimbări.
Un reportaj de Liliana Nicolae
Sensul jertfei greco-catolicilor şi a episcopilor martiri a început să se întrezărească după 1990, când membrii comunităţii au reînceput să spere că vor apuca să se roage – ei, sau copiii lor – în bisericile care le-au aparţinut.
Sute de mii de oameni sunt aşteptaţi duminică, 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, pentru un moment istoric al comunităţii catolice şi nu numai.
Şapte episcopi martiri vor fi beatificaţi. E o etapă către canonizare.
Pentru 4 din cei 7 episcopi greco-catolici nici nu se cunoaşte loculunde au fost înmormântaţi.
Comuniştii le-au aruncat, practic, osemintele.
Vă invităm în continuare să aflăm poveştile celor 7 episcopi care vor fi beatificaţi.
Liliana Nicolae a stat de vorbă cu Emanuel Cosmovici, cercetător CNSAS, care a lucrat mai bine de 5 ani la realizarea biografiilor episcopilor.
Cei 7 episcopi greco-catolici care vor fi beatificaţi sunt Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.
Suprimarea Bisericii Greco-Catolice a fost parte a unei operațiuni sovietice de amploare.
În martie 1945, la ordinul lui Stalin, a fost întocmit planul unui „atac global contra Bisericii Catolice și de creștere a rolului Bisericii Ortodoxe Ruse în lupta contra catolicismului”.
În România, planul de „atac global contra Bisericii Catolice” a fost aplicat în 1948, după abdicarea Regelui, retragerea forțată a mitropolitului Irineu și moartea Patriarhului Nicodim.