România are, de duminică, o Catedrală Națională, finalizată însă în proporție de 85%.
Cu o înălțime de 120 de metri și 6 clopote din bronz, acționate electronic, cea mai mare biserică din ţară este și una dintre cele mai solide construcții ridicate în ultimele trei decenii.
La construcție s-au folosit schelete metalice de peste 100 de tone, arcade realizate din 7,5 tone de metal zincat și 22.000 de tone de cărămidă.
Desfășurate, bucățile de cărămidă, acoperă o suprafață de 14.000 de metri pătrați.
La slujba de sfințire a altarului a Catedralei Naționale au asistat peste 2.000 de preoți și oficiali, în frunte cu șeful Bisericii Ortodoxe, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului.
Tur 360 al Catedralei Naționale
Afară, slujba a fost urmărită de peste 30.000 de oameni, veniți din toate colțurile țării, cu peste 800 de autocare și microbuze.
Ore întregi au așteptat zecile de mii de oameni să vadă cel mai mare edificiu religios din România, construit în 11 ani, perioadă care înclude și timpul scurs pentru obținerea actelor necesare.
La ora 6.00, 3.000 de oameni erau deja în fața catedralei pentru a urmări sfințirea ce avea să înceapă abia peste trei ore.
Pentru mulți dintrei ei, ridicarea catedralei naționale este cel mai important moment al centenarului.
La pranz, străzile din jurul catedralei erau pline de oameni veniți din toată țara. Printre ei și trei fete din Țara Oașului.
Până acum, lucrările la catedrală au costat peste 120 de milioane de euro, majoritatea banilor provenind din bugetul țării sau al primăriilor, mai ales cele din București.
Oamenii cred că prețul a meritat
Mai mulți bucovineni au povestit reporterilor Europa FM că dacă Ștefan Cel Mare ar fi plecat urechea la vorbele urâte ale unora, nu ar fi construit niciodată atâtea biserici care astăzi unesc românii.
Catedrala Națională s-a sfințit la 134 de ani de la adoptarea legii care prevedea construirea sa.
În 1884 Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creştin-ortodoxe în București, se arată în Actul de sfințire citit duminică.
Act de sfințire
“Cu vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în anul Centenar 2018, a fost sfințit Altarul Catedralei Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în Bucureşti s-a resimțit mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878. Iar după proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creştin-ortodoxe în București.
Deși, inițial, Parlamentul a prevăzut pentru construirea acestui lăcaș de cult 5% din bugetul ţării, acest fond nu s-a mai realizat, fapt pentru care în anul 1900 s-a organizat o subscripție publică pentru colectarea de fonduri, demers întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial (1914-1918).
După Marea Unire din 1918, necesitatea înălțării unei Catedrale în Capitala ţării, ca recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a fost susținută atât de Mitropolitul primat Miron Cristea, cât și de Regele Ferdinand (1920). Astfel, după înființarea Patriarhiei Române în anul 1925, s-au purtat numeroase discuții cu privire la amplasamentul viitoarei catedrale și au fost propuse mai multe proiecte arhitecturale.
Prin urmare, în ziua de 11 mai 1929, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a săvârșit slujba de sfințire a locului stabilit la poalele Dealului Mitropoliei, eveniment la care au participat membrii Regenţei, ai Guvernului, slujitori ai Bisericii, ofițeri şi mulţime de credincioşi. Toate eforturile, însă, n-au fost încununate de succes, din cauza crizei economice, a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi a instaurării regimului comunist.
După anul 1990, proiectul Catedralei a fost reluat de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, care, deși, în anul 1999, a sfinţit locul din Piața Unirii pentru noua Catedrală, a întâmpinat numeroase dificultăți și ostilități prin mutări repetate ale amplasamentului Catedralei în diferite zone ale Capitalei, până la stabilirea definitivă a acestuia în Dealul Arsenalului (2005).
Împlinind dorința înaintașilor săi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007), a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului și a săvârșit slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, la 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
După numeroase demersuri pregătitoare (2008-2010), Patriarhia Română a demarat lucrările de construcție la sfârșitul anului 2010, atent supravegheate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a avut consultări frecvente cu specialişti în domeniu şi cu echipa de coordonare desemnată de Patriarhia Română, proiectanții și executanții lucrărilor.
Pentru sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale, în anul 2018, au fost realizate Sfânta Masă, vitraliile din Sfântul Altar, mozaicurile catapetesmei, obiecte de cult, veșminte liturgice ş.a. Tot în acest an, la 3 septembrie 2018, Patriarhul României a sfințit cele șase clopote, fabricate în atelierele Grassmayr din Innsbruck, Austria, clopotul cel mare, dedicat Eroilor Neamului, având greutatea de 25 tone.
Aceste lucrări au fost realizate printr-o conlucrare rodnică între Patriarhia Română și autoritățile Statului Român (Guvernul României, Primăria Municipiului București, alte Primării din Capitală şi din ţară, și câteva Consilii județene), precum și cu ajutorul ierarhilor, clerului, monahilor și credincioşilor mireni.
Slujba de târnosire a fost săvârșită în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României şi Înaltpreasfinţitul Părinte Hrisostom, Mitropolit de Patra (Grecia), împreună cu un numeros sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și ai altor Biserici Ortodoxe surori, preoți și diaconi, în prezența reprezentanților autorităților de stat centrale și locale, a unor invitaţi şi a multor clerici şi mireni din ţară şi din străinătate.
Binecuvântează, Doamne, pe ctitorii, binefăcătorii, slujitorii și închinătorii acestei Sfinte Catedrale și pe întreg poporul român de pretutindeni!”
Lucrările la Catedrala Națională vor fi gata peste cel puțin patru ani, timp în care vor trebui finalizate pictura interioară, tencuirea și construite clădirile anexe.
