Două monede antice de aur care au fost recuperate recent din Marea Britanie, anul acesta, vor fi expuse, miercuri, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Readucerea în ţară a celor două monede de aur – un stater tip Koson, varianta fără monogramă şi un stater tip pseudo-Lysimachos emis la Callatis, reprezintă rezultatul colaborării directe dintre Biroul Ataşatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României la Londra şi poliţişti din cadrul Metropolitan Police Londra – Unitatea Art&Antiques.
Cele două monede de aur antice recuperate în cursul acestui an sunt stateri emişi în secolul I înaintea erei noastre.
Potrivit muzeului, una dintre piese este un stater emis de regele Koson (cca 44-29 a.Chr.), unul dintre urmaşii lui Burebista şi prezintă pe avers o acvilă cu o cunună de lauri în gheara dreaptă, iar pe revers legenda KOSON redată cu litere greceşti şi un grup de trei lictori.
Iconografia acestor monede imită reprezentările regăsite pe denarii romani de argint emişi de Q. Pomponius Rufus în 73 a.Chr., respectiv de M. Junius Brutus în anul 54 a.Chr.
Staterul provenit din monetăria cetăţii antice de pe litoralul dobrogean al Mării Negre Callatis, emis în secolul I a.Chr., prezintă pe avers capul regelui Alexandru cel Mare, divinizat ca zeu egiptean, în timp ce pe revers este redată zeiţa Atena Nikephoros aşezată pe un tron şi numele cetăţii emitente.
Staterii de aur ai regelui dac Koson sunt atestaţi în literatura de specialitate încă din anul 1543, când un tezaur cuprinzând nu mai puţin de 40.000 de monede de aur, stateri de tip pseudo-Lysimachos şi Koson, a fost descoperit în albia râului Strei. Staterii de tip Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent.
Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C.
Datorită acestor monede ne sunt cunoscute informaţii fundamentale despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.
Staterii emişi în cetăţile de pe litoralul vestic al Mării Negre (Callatis, Tomis şi Histria) sunt prezenţe constante în tezaurele constituite atât din emisiuni monetare de tip Koson, cât şi din podoabe de aur, ilustrând legăturile politice şi economice dintre cetăţile greceşti din Dobrogea şi Regatul Dacic. Cele două monede, extrem de rare, fac parte dintr-un tezaur sustras din zona vechii capitale dacice Sarmizegetusa Regia – arie cu patrimoniu arheologic protejat – de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în această zonă, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.
FOTO: MNIR
