Procurorul General al României, Augustin Lazăr, șefa Instanței Supreme, Cristina Tarcea, dar și șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, au criticat dur intenția Ministerului Justiției de a modifica legislația penală, fie că vorbim de grațiere sau de modificarea codurilor penale (așa zisa amnistie mascată).
Augustin Lazăr a vorbit miercuri de un proiect de lege penibil. Procurorul General al României cere cu fermitate românilor să aibă încredere în magistrați și în actul de justiție; astfel de legi de ”clemență” nu sunt binevenite, adaugă el.
În opinia sa, graţierea nu rezolvă problema criminalităţii. Studiile arată că majoritatea celor care au fost puşi în libertate, într-un timp foarte scurt au dat din nou de lucru organelor judiciare cu noi fapte, spune Augustin Lazăr.
În plus, a precizat că în toată lumea există problema supraaglomerării din penitenciare şi a dat ca exemplu Franţa, care are un grad de ocupare în penitenciare de 200%, “dar nu s-a repezit să pună în libertate infractorii”.
Augustin Lazăr a mai spus că Ministerul Public este ferm şi clar împotriva unor acte de clemenţă cum sunt graţierea şi amnistia, mai ales dacă sunt lipsite de transparenţă.
Întrebat cum vedea posibila dezincriminare a unor infracţiuni, Augustin Lazăr a spus că “s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicaţie” şi că la abuzul în serviciu ar fi “total exagerat”.
“S-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație. Punct. (…) Ar fi total exagerat, spre exemplu la abuzul în serviciu, să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte dintre cauzele DNA-ului să rămână în aer.”
Reacția președintei Instanței Supreme
Și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a criticat proiectele Ministerului Justiției.
În opinia sa, din ceea ce s-a discutat în spațiul public, proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea ar părea unul “cu dedicație”.
“Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spațiu public, așa pare a fi”, a răspuns Cristina Tarcea la întrebarea , la ieșirea din CSM, întrebată dacă proiectul de OUG privind grațierea pare a fi “cu dedicație”.
În privința grațierii, șefa Instanței Supreme a spus că trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei.
“Am trimis deja materialul, spre studiu, Direcţiei legislaţie, să vedem care va fi impactul dispoziţiilor. Este un aviz consultativ al CSM-ului. CSM-ul fiind alcătuit totuşi din jurişti, acest aviz consultativ înseamnă un aviz de specialitate”, a declarat Cristina Tarcea.
Aceasta s-a arătat îngrijorată de modul în care îşi vor face efectul ordonanţele.
“Asta mă întreb şi eu. Deciziile Curţii Constituţionale nu sunt pronunţate săptămâna trecută, sunt pronunţate unele chiar de acum un an şi jumătate. Dosarele care sunt deja pe rol vor beneficia de dispoziţiile acestor legi. Mi-am pus problema ce se va întâmpla dacă conţinutul acestor ordonanţe de urgenţă nu va fi identic în procedura parlamentară, prin urmare, dacă se vor modifica. Asta nu este deloc un lucru lipsit de importanţă pentru că se pune problema aplicării legii penale mai favorabile”, a spus Cristina Tarcea.
Reacția șefei DNA
Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, l-a criticat pe ministrul Justiției pentru încercarea de a modifica pe ascuns Codul Penal și de a adopta o ordonanță privind grațierea în mod netransparent.
„De ce trebuie făcute aceste modificări la Codul Penal în mod netransparent prin ordonanță de urgență? De ce nu s-a comunicat?”, s-a întrebat șefa DNA.
Laura Codruța Kovesi a precizat că nu a discutat pe această temă cu președintele Iohannis.
”Nu am avut o discuție pe acest subiect cu președintele. Am avut o discuție cu ministrul Justiției, ocazie cu care domnul ministru a promis că orice modificare se va face va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. Mă așteptam.”, a declarat Kovesi.
Șefa DNA a precizat că nu se impune în acest moment o modificare a Codului Penal.
”Să vedem în ce sens se clarifică. Practica este unitară și este foarte clară și decizia CCR. Nu văd ce ar putea fi clarificat. Mă îndoiesc că este de bună credință (n.r. ministrul Justiției, Florin Iordache). Dacă este o clarificare de ce se lucrează în secret, de ce se lucrează noaptea? De ce nu este o procedură transparentă?”, s-a mai întrebat șefa DNA.
Ce spune ministrul Justiției
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, afirmă că se impune o ordonanță de urgență privind grațierea pentru că gradul de ocupare în închisori este de 150%, iar Guvernul nu poate construi “peste noapte” penitenciare pentru a acoperi deficitul de 9.000 de locuri. Ministrul a precizat că se poate da o lege a graţierii de care să beneficieze aproximativ 2.300 – 2.500 de condamnaţi care nu au comis fapte grave.
Potrivit ministrului, au fost elaborate două acte normative, care au fost finalizate marţi seară, unul dintre ele vizând graţierea, nu şi aministia. Celălalt act normativ se referă la “hotărârile Curţii Constituţionale privind anumite fapte care trebuie să fie mai bine precizate”.
Dar ce prevăd proiectele Ministerului Justiției?
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică două proiecte de acte normative: unul referitor la o lege a grațierii, celălalt vizând modificarea Codului Penal și de Procedură Penală.
În ceea ce privește grațierea, se poate acorda grațiere pentru jumătate din pedeapsă pentru: persoanele care au împlinit 60 de ani, pentru femei însărcinate, persoane cu boli incurabile în faze terminale și pentru cele care au copii mai mici de 5 ani în întreținere.
Vor fi grațiate în întregime și pedepsele cu închisoarea de până la cinci ani.
În schimb, nu vor fi grațiate persoanele condamnate pentru violență – omor, omor calificat sau viol. De asemenea, sunt exceptate de la grațiere, în limita a cinci ani, și faptele de corupție (dare/luare de mită, trafic de influență), fapte ce vizează securitatea națională și unele infracțiuni economice.
O condiție importantă este că această grațiere depinde de plata integrală a prejudiciului către părți civile, bugetul de stat, instituții publice in termen de un an de la eliberare.
Legea grațierii nu se aplică recidiviştilor.
Pe de altă parte, proiectul de Ordonanță de Urgență care modifică prevederi din Codurilor Penal şi de Procedură Penală introduce un prejudiciu de la care se cercetează abuzul în serviciu cu încălcarea legii: 200.000 de lei.
Pentru aceeași infracțiune, pedeapsa maximă este redusă de la 7 la 3 ani, iar persoană condamnată poate ocupa în continuare funcții publice.
Se propune și modificarea legislației în privința denunțătorilor. Denunțul este valabil și poate fi probă într-un dosar penal doar dacă este făcut în termen de cel mult șase luni de la săvârșirea faptei.
Cele două proiecte au fost trimise spre consultare Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți și Parchetului General.
