Reacția Occidentului la invazia rusă în Ucraina. Ce lideri au mers în mijlocul războiului de un an și de unde au venit cele mai multe ajutoare | AUDIO
Încă din primele minute ale invaziei ruse în Ucraina, din dimineața zilei de 24 februarie 2022, națiunile occidentale au condamnat agresiunea militară brutală, neprovocată și nejustificată a Moscovei. Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania, șefa Comisiei Europene și grupul de națiuni G7 au anunțat sancțiuni la adresa Rusiei.
De-a lungul ultimului an, Statele Unite au oferit cel mai mult ajutor militar Ucrainei, în timp ce Marea Britanie, Uniunea Europeană și țările membre au susținut Kievul umanitar, financiar și militar. Întreaga Europă i-a sprijinit pe milioanele de refugiați ucraineni.
Pentru a reduce capacitatea Kremlinului de a purta războiul, puterile occidentale au impus o serie de măsuri restrictive împotriva Moscovei, inclusiv sancțiuni individuale, economice și măsuri diplomatice.
Putin is not only waging a brutal war on the battlefield but he is also viciously targeting civilians.
The perpetrator has to pay for this.
Today, we are turning up the pressure with a 10th package of sanctions ↓#StandWithUkraine
— European Commission (@EU_Commission) February 15, 2023
Peste 1.000 de companii occidentale au părăsit Rusia și Belarus ca răspuns la invazie. Pe de altă parte, mai multe guverne și asociații sportive le-au interzis sportivilor ruși și bieloruși să concureze sub propriile drapele.
Mai mult, la turneul de tenis de la Wimbledon, jucătorii din Rusia și Belarus au fost excluși.
Statement regarding Russian and Belarusian individuals at The Championships 2022.
— Wimbledon (@Wimbledon) April 20, 2022
Ca semn de susținere puternică a Ucraniei, mulți liderii occidentali au vizitat Kievul
Fostul premier britanic Boris Johnson, cancelarul german Olaf Scholz, premierii italieni Mario Draghi și Giorgia Meloni, Klaus Iohannis și președintele francez Emmanuel Macron au fost printre cei care au ajuns în Kiev de la declanșarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, din 24 februarie 2022.
Danke, @ZelenskyyUA, dass Du meine Einladung angenommen hast, am @G7-Gipfel teilzunehmen. Danke für den Empfang in Kiew mit @EmmanuelMacron, Premier Draghi und @KlausIohannis und das offene Gespräch. Wir Europäer stehen fest an Eurer Seite. pic.twitter.com/52c7RMS1P1
— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) June 16, 2022
Just arrived in Kyiv. pic.twitter.com/fFJhyMd0tK
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 16, 2022
La doar 4 zile de la invazia rusă, Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar 4 luni mai târziu Consiliul European acorda Ucrainei statutul de țară candidată.
La începutul acestei luni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers la Kiev împreună cu 15 comisari, pentru un summit Uniunea Europeană-Ucraina, un semnal puternic trimis Moscovei la aproape un an de la începutul invaziei rusești.
Dear @ZelenskyyUa, while Ukrainians are fighting to defend our common values, we support your economic security.
To date, our EU support amounts to €50 billion.
We are with you on this for the long haul. https://t.co/tA0cpqjkJG
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 2, 2023
Marea Britanie și Polonia s-au dovedit a fi principalii aliați europeni ai Ucrainei.
Sprijinul acordat de Regatul Unit a rămas constant în ciuda celor două schimbări de guvern. Luna trecută, premierul Rishi Sunak l-a vizitat la Kiev pe președintele Zelenski, anunțand un pachet de apărare aeriană în valoare de 50 de milioane de lire sterline, inclusiv o escadrilă de tancuri Challenger 2.
Joe Biden a vizitat Kievul acum câteva zile
Însă cel mai puternic gest de susținere militară necondiționată îl reprezintă prezența președintelui american Joe Biden în capitala ucraineană, săptămâna aceasta.
President Zelenskyy and all Ukrainians remind the world every day what courage is.
They remind us that freedom is priceless.
And worth fighting for.
For as long as it takes. pic.twitter.com/GlBT0Sg9ZL
— President Biden (@POTUS) February 20, 2023
De altfel, Washington-ul a oferit cel mai mare ajutor militar, angajând 30 de miliarde de dolari în cele mai avansate echipamente de apărare, între care: 38 de sisteme de rachete de artilerie Himars, o baterie de apărare antiaeriană Patriot, peste 150 de tancuri, sisteme de mine antirachetă la distanță, echipamente de comunicații și radare.
Sub coordonarea NATO, statele membre au furnizat Ucrainei echipamente militare și ajutor financiar în valoare de peste 84 de miliarde de dolari.
De asemenea, forțele aliate instruiesc zeci de mii de soldați ucraineni pentru a utiliza aceste echipamente.
Occidentul promite să ajute Ucraina cu arme grele
În urmă cu o lună, după lungi dezbateri în rândul aliaților occidentali cu privire la tipul de echipament militar pe care ar fi oportun să îl furnizeze, Germania a aprobat livrarea a 14 tancuri Leopard 2 pentru Ucraina, iar Statele Unite au anunțat că vor furniza Kievului 31 de tancuri Abrams.
Varșovia trimite încă 60 de tancuri modernizate în Ucraina, pe lângă cele 14 Leopard 2 de fabricație germană.
Pentru a strânge probe privind „crima de agresiune” a Rusiei, la Haga va fi creat un birou de anchetă, iar Parlamentul European a decis înființarea unui tribunal internațional care să judece crimele de război ale rușilor în Ucraina – fie ei militari sau lideri politici.
eu parliament vote on special tribunal to punish russian war crimes in ukraine
in favor: 472
against: 19 pic.twitter.com/hef17IGYNi— ian bremmer (@ianbremmer) January 19, 2023
Războiul din Ucraina a provocat însă cea mai mare criză umanitară și de refugiați din Europa de la războaiele iugoslave din anii ’90.
Potrivit ONU, în prezent 8 milioane , majoritatea femei, copii și bătrâni, sunt înregistrați în toată Europa.
Uniunea Europeană le-a acordat dreptul de a trăi și de a munci în spațiul comunitar, iar ajutorul oferit refugiaților depășește 17 miliarde de euro.
Foto: Colaj Twitter
Citește și: Primele ore ale războiului din Ucraina: Lumea, așa cum o știau ucrainenii, a dispărut într-o noapte | VIDEO
