Un proiesc-mamut de reabilitare a plajelor din România, menit să refacă aceste porțiuni de pe litoral, a devenit, de fapt, o afacere în care s-a pierdut peste jumătate de miliard de euro – bani publici. Pe deasupra, lucrările s-au dovedit îndoielnice, arată o anchetă „România, te iubesc!” la Pro TV. Invitat în emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – autorul anchetei „România, te iubesc!” – Cosmin Savu – a spus că sumele cu care au fost reabilitate plajele de pe litoralul românesc au fost umflate. „Părerea specialiștilor este că s-au făcut lucrări de dragul de a se face lucrări. De a se da de lucru unor antreprneori”, a spus jurnalistul. Instituția care a administrat proiectul de reabilitare a plajelor – Apele Române Dobrogea-Litoral – s-a lăsat pe mâna antreprenorului, mai spune Cosmin Savu. „La ora aceasta, antreprenorul dictează”, a precizat jurnalistul.
Cosmin Savu: „E adevărat că au crescut și costurile în construcții, dar suma a fost umflată”
Cătălin Striblea: Descrie-ne un pic acest proiect. Ce rebuia el să facă?
Cosmin Savu: „E un proiect-mamut. Avem 250 de kilometri de coastă, de litoral, din care, o mare parte sunt atinși de eroziune. Marea lucrează și ar fi trebuit să fie această reabilitare. E un proiect de siguranță națională. E un proiect care ar fi trebuit să aducă foarte multe investiții. În anii 2000, Agenția de Investiții Japoneză a făcut niște studii, a făcut proiecte, ne-a sugerat cum trebuie să arate, ulterior au fost preluate proiectele acestea și depuse proiecte europene.
S-au accesat pe mediu, în diverse exerciții financiare, bani. Investiția inițială era în jurul a 316 milioane de euro. Astăzi, pe hârtie cel puțin, acesați sunt cam un miliard de euro. Suma s-a triplat. E adevărat că au crescut și costurile în construcții, dar suma a fost umflată. Părerea specialiștilor este că s-au făcut lucrări de dragul de a se face lucrări. De a se da de lucru unor antreprneori. De a se umfla devizele, de a se umfla materialele. În momentul care apar niște plaje care ar fi trebuit să aibă în proiect 70 de metri și apar 250…”
Cosmin Savu: Nu știu ce a fost în capul celor de la Apele Române Dobrogea-Litoral. Este o echipă de specialiști acolo, dar lucrările sunt îndoielnice
Cătălin Striblea: Toată lumea a remarcat chestiunea aceasta. Ce e cu plajele care sunt foarte late? Așa trebuiau să fie?
Cosmin Savu: „Nu. În proiectul inițial nu erau așa. Acum vorbim de cea mai lată plajă – este, cred, în Mamaia. O firmă olandeză a făcut lucrările. Nisip de calitate proastă, lățimea aceasta înfiorătoare. Există aceste suspiciuni și îndoieli că, la un moment dat, se poate transforma într-o mizerie imobiliară. Nu știu ce a fost în capul celor de la Apele Române Dobrogea-Litoral. Tot acest proiect-mamut a fost administrat de ei. Este o echipă acolo. Sunt specialiști, sunt ingineri hidrotehniști, au fost într-o primă etapă chiar și supervizori angajați, au și acum supervizori pe fiecare lucrare, dar lucrările sunt îndoielnice, pentru că vedem rezultatele. Nisipul, care în proiectul inițial trebuia adus din albia Dunării, s-a transformat într-un pietriș adus din mare, de la zece kilometri din fața stațiunii Mamaia”.
Cătălin Striblea: Scria în contract că nisipul acesta trebuia să aibă 5% cochilii și scoici.
Cosmin Savu: „Până la 5% din greutate cochilii și carbon”.
Cosmin Savu: Au schimbat legea și acordul de mediu ca să le permită constructorilor să treacă prin rezervație cu utilajele
Cătălin Striblea: Și să aibă o granulație fină, să fie nisipul cunoscut la Marea Neagră.
Cosmin Savu: „S-a transformat într-un pietriș. Eu am făcut acea analiză pe care am prezentat-o pe post, încă o dată, insist, nu e analiză științifică. E orientativă. S-a închis ochii. Și să o iau din nord în sud. Primul proiect din nord ar trebui să fie stăvilarele de la Edighiol și Periboina. Colegul Paul Angelescu a prezentat acum doi ani cum intrau în rezervație, în zonă strict interzisă de protecție, cu utilajele. Acolo era companie austriacă. Deși, prin contract, își asumaseră că vor duce toate utilajele și materialele de construcții pe mare. Ok, nu se poate. Au înțeles că nu e posibil, din motive economice sau de logistică.
Ce au făcut astăzi? Au schimbat legea. S-a schimbat legea și au schimbat acordul de mediu ca să le permită să treacă prin rezervație. Prostii de la început”.
Cosmin Savu: „Normal că în momentul în care ai încărcat plajele cu dimensiunile acestea, nisipul nu a fost suficient”
Cătălin Striblea: De ce nu s-a adus nisip din Dunăre?
Cosmin Savu: „Părerea mea, din motive economice. Ei spun că nu ar fi fost suficient. Normal că în momentul în care ai încărcat plajele cu dimensiunile acestea, nisipul nu a fost suficient. Pe de altă parte, Dunărea trebuie dragată în fiecare an. Chiar ar fi fost acel nisip fin, galben, cunoscut de toți turiștii români care au fost pe vremuri la mare. Ar fi putut fi adus. Pentru că acela e nisipul de pe litoralul românesc”.
Cosmin Savu: Proiectarea plajelor a fost una deficitară. Probabil că în următorii ani vom vedea panouri la malul mării cu zonele periculoase
Cătălin Striblea: Și ce se întâmplă la mal, la țărm, acolo unde apa intră în contact cu plaja? Înțeleg că plajele au devenit mai periculoase.
Cosmin Savu: „Proiectarea a fost una deficitară. În momentul în care tu ai făcut-o mult mai lată, a mai venit un element: sunt mult mai înalte. Se creează curenți. Dacă nu există materiale de construcții, respectiv nisipul acesta fin care ar fi trebuit să creeze pante fine, se creează curenți puternici. Probabil că în următorii ani vom vedea panouri la malul mării cu zonele periculoase. Cei de la Universitatea București, de la Stațiunea de Cercetări Sfântu Gheorghe fac deja studii în zona aceasta și care vor să facă un proiect în zona avertismentelor către populație. Se întâmplă anomaliile aceastea, dar care vin din proiectare proastă, dintr-o lăcomie a constructorului sau dintr-o lipsă de control a celor care trebuiau să controleze și să verifice finalul acestor proiecte”.
Cosmin Savu: Fiecare dintre constructori avea obligativitatea să prezinte în caietul de sarcini și la licitație că are utilajul propriu. Dacă vii la cinci tronsoane, trebuie să ai cinci utilaje. Ceea ce nu s-a întâmplat
Cătălin Striblea: Cine este constructorul?
Cosmin Savu: „Au fost mai multe tronsoane. Sunt vreo 16 tronsoane. Aici a fost iarăși o discuție. Ok, s-au făcut mai multe tronsoane pentru a se permite mai multor jucători să intre pe piață. Fiecare dintre aceștia avea obligativitatea să prezinte în caietul de sarcini și la licitație că are utilajul propriu. Dacă vii la cinci tronsoane, trebuie să ai cinci utilaje. Tocmai ca nu lucrezi succesiv. Să poți să intri și să arăți că ai această capacitate. Ceea ce nu s-a întâmplat. Cel mai mare constructor astăzi este o companie olandeză, o subsidiară românească, dar mare parte din utilaje sunt aduse din Olanda. Utilajul respectiv, draga care aduce nisip din mare este una singură. Acea dragă a dat nisip și la Boskalis, în Mamaia și altor companii în Agigea”.
Cosmin Savu: S-au lăsat pe mâna antreprenorului. La ora aceasta, antreprenorul dictează
Cătălin Striblea: Ce să înțeleg din toată povestea aceasta? Că am greșit proiectul?
Cosmin Savu: „Că nu a fost gândit bine de la bun început, în momentul proiectării și s-au lăsat pe mâna antreprenorului. La ora aceasta, antreprenorul dictează. Inclusiv programul de muncă. De proiectul acesta se vorbește în 2007. În caietul de sarcini se spunea clar, de la început: <<nu se lucrează în sezonul estival>>. însă jumătate din locurile de cazare în România sunt pe litoralul românesc. Este un impact foarte puternic pentru turismul românesc. Nu poți să faci proiectul în sezonul estival. Și așa s-a gândit. Să se lucreze exclusiv în perioada septembrie-mai, și nu și în sezonul estival. Ceea ce în acest an s-a întâmplat”.
Cosmin Savu: Am pierdut jumătate de miliard de euro. De banii aceștia puteam face alte proiecte de mediu
Cătălin Striblea: Am pierdut bani?
Cosmin Savu: „S-au pierdut 554 de milioane din exercițiul financiar trecut. Ei s-au fazat, respectiv au mutat banii necheltuiți în următorul. Părerea mea, iarăși: tot incapacitatea lor de a pune în practică proiectele acestea. De banii aceștia puteam face alte proiecte de mediu. Chiar suferim în zona de mediu. E jumătate de miliard de euro”.
Urmărește întreaga emisiune „România în Direct”:
Sursa foto: Ovidiu Oprea
Citește și urmărește aici toate materialele „România, te iubesc!”, prezentate la „România în Direct”:
- Rareș Năstase, investigație privind atacurile urșilor în localitățile din România: „Sunt părinți care nu-și mai lasă copiii singuri pe ulițele satului” | VIDEO
- Consumul de droguri în rândul tinerilor. Alex Dima: Societatea noastră nu e pregătită, dincolo de autorități, să gestioneze această problemă | VIDEO
