Se acutizează criza umanitară din Ucraina invadată de armata rusă în urmă cu 28 de zile, forțând 3 milioane de și jumătate de persoane să se refugieze.
Devastate de bombardamente, unele orașe mai au provizii de hrană doar pentru câteva zile.
Mare parte din locuitorii din Harkiv și Sumî depind de ajutoare. Coridoarele umanitare sunt blocate.
Luptele intense continuă la Mariupol, care continuă să reziste asaltului.
În zona capitalei Kiev, un atac cu drone a vizat un institut științific și un depozit farmaceutic. Starea de asediu, măsură instituită timp de două zile pentru a depista eventuali sabotori infiltrați în oraș, ar urma să expire miercuri.
Lovituri cu rachete au distrus o gară din regiunea Dnipro. Cel puţin o persoană a fost ucisă în urma atacului.
Ambasador al Rusiei la Organizația Națiunilor Unite, Gennady Gatilov a declarat, marţi seară, că țara sa nu au invadat Ucraina, ci desfăşoară operaţiuni militare limitate.
Potrivit acestuia, armata încearcă să bombardeze “delicat”, fără a ucide civili.
Aviația rusă și-a intensificat bombardamentele, întrucât avansul tancurilor întâmpină probleme.
Există unele indicii că soldaţii ruşi suferă de degerături din cauza faptului că nu au echipament adecvat pentru vreme rece, au declarat surse din Pentagon sub protecția anonimatului.
Forţele invadatoare luptă să aibă acces la combustibil şi alimente.
Se estimează că cel puţin 82.000 de kilometri pătraţi din Ucraina – reprezentând 14% din teritoriul acesteia – sunt consideraţi ”teritoriu periculos”, adică zone în care s-ar afla mine antipersonal şi dispozitive explozive.
Președintele ucrainean se va adresa prin videoconferință, miercuri, în Adunarea Națională a Franței.
Marți, Volodimir Zelenski a susținut un discurs în legislativul italian, avertizând că pentru armata rusă, Ucraina este “poarta” spre Europa.
“Barbarilor nu trebuie să li se permită trecere”, a adăugat liderul de la Kiev.
Volodimir Zelenski şi-a reluat apelul pentru impunerea unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei. Occidentul ar urma să prezinte, mâine, o nouă listă.
Premierul italian a declarat că ţara sa va sprijini militar Ucraina pentru a opri masacrarea civililor. Potrivit lui Mario Draghi, “aroganţa guvernului rus s-a ciocnit de demnitatea poporului ucrainean, care a reuşit să frâneze scopurile expansioniste ale Moscovei şi să impună un cost uriaş armatei invadatoare”.
Volodimir Zelenski a vorbit, marți, și cu Papa Francisc şi ar saluta rolul de mediator pentru pace al Sfântului Scaun. Suveranul Pontif a calificat războiul din Ucraina drept un “masacru fără sens”.
Presa ucraineană susține că serviciile de contrainformaţii au descoperit membri ai unui comando care plănuia să îl omoare pe Volodimir Zelenski.
Președintele francez, Emmanuel Macron, l-a telefonat pe omologul rus, Vladimir Putin, cerându-i să oprească agresiunea armată. Liderul de la Paris a deplâns folosirea bombelor în zonele rezidențiale.
Prin purtătorul său de cuvânt, administrația de la Moscova a transmis că va recurge la armele nucleare doar dacă existenţa Rusiei este ameninţată.
Potrivit lui Dmitri Peskov, nimeni nu s-a gândit vreodată că „operaţiunea militară specială” din Ucraina va dura “doar câteva zile” şi a insistat că aceasta se desfăşoară în continuare conform planului.
În așteptarea summitului Alianței Nord-Altantice, România și Polonia insistă pe întărirea apărării pe flancul estic.
Președintele Klaus Iohannis l-a primit marți, la Cotroceni, pe omologul Andrzej Duda. Cei doi au convenit să intensifice cooperarea bilaterală în domeniul securității. NATO trebuie să se adapteze schimbărilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a punctat liderul de la Varșovia.
Polonia cere excluderea Rusiei din G20, grupul celor mai industrializate state ale lumii.
