În a 22-a zi a invaziei ruse în Ucraina, bombardamentele au continuat la primele orele.
Țintă a devenit, miercuri, un teatru din Mariupol în care se refugiat ”sute” de civili.
Rachete trase de pe nave ruse de război din Marea Neagră au căzut în apropierea portului Odessa.
Autoritățile ucrainene susțin că trupele invadatoare au ucis 10 oameni care stăteau la coadă la pâine în Cernihiv. Alte 5, între care trei copii, au fost găsite fără suflare printre dărâmăturile unui bloc de apartamente din acest oraș.
La Harkov, sute de clădiri sunt distruse.
Președintele Volodimir Zelenski le-a promis concetățenilor “o reconstrucție istorică” a locuințelor ce sunt distruse, în aceste zile, de invadatori.
Deplângând că spitalele au devenit o ţintă de război, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că sistemul de sănătate din Ucraina “se clatină pe marginea prăpastiei”. OMS amintește că bombardarea unităților medicale încalcă legislaţia internaţională.
Fondul Monetar Internaţional avertizează că războiul din Ucraina va afecta întreaga economie mondială, prin încetinirea avansului şi majorarea inflaţiei, şi ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială pe termen mai lung. Dincolo de suferinţa provocată şi fluxul istoric de refugiaţi, conflictul majorează preţurile la alimente şi energie, alimentează inflaţia şi erodează valoarea veniturilor, perturbând comerţul, lanţul de aprovizionare în ţările vecine Ucrainei.
Ucraina a legalizat sectorul criptomonedelor. Cetățenii îşi vor putea proteja economiile în active virtuale. Totodată, donaţiile occidentale în criptomonede vor fi mai facile.
Adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană a declarat că flancul sud-estic va primi forţe suplimentare. Potrivit lui, cea mai bună strategie este “descurajarea”, iar prezența de forţe suplimentare NATO în România este “o garanţie a păcii”.
Alianța Nord-Atlantică a promis că va suplimenta sprijinul pentru Ucraina, inclusiv cu echipament militar. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că pe teritoriul ucrainean nu pot fi desfășurate trupe.
Cu 13 voturi pentru și doar două împotrivă, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a ordonat Rusiei să oprească invazia din Ucraina.
Sentința celui mai înalt tribunal al Organizației Națiunilor Unite concluzionează că nu a fost prezentată vreo dovadă în sprijinul scenariului că Ucraina s-ar face vinovată de genocid împotriva vorbitorilor de limbă rusă din estul separatist al țării.
Doar judecătorii rus și chinez din instanță au votat împotriva ordinului.
Rusia nu și-a trimis avocați la audierile acestui proces. În schimb, Moscova a trimis o scrisoare în care susține că instanta de la Haga nu are competență asupra cazului.
Ignorarea sentinței va atrage și mai multă izolare pentru Rusia condusă de Vladimir Putin.
Războiul ruso-ucrainean va fi analizat, joi, într-o nouă ședință a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Efectele conflictul armat au fost dezbătute într-un dialog avut de Papa Francisc şi patriarhul Kiril. Cei doi au convenit că se impune ”o pace echitabilă” în Ucraina. În timp ce capul Bisericii ruse, un apropiat al lui Vladimir Putin, a căutat să justifice invazia, liderul de la Vatican a condamnat războiul.
Miercuri, în Congresul american, unde a fost aplaudat la scenă deschisă, președintele ucrainean a prezentat, prin videoconferință, un material video cu distrugerile și dramele provocate de război, pledând din nou pentru impunerea unei interdicții de survol peste țara sa.
“Noi luptăm pentru valorile Europei şi ale lumii întregi, sacrificându-ne vieţile în numele viitorului. De aceea, astăzi, poporul american nu ajută doar Ucraina, ci Europa şi lumea întreagă pentru a menţine planeta în viaţă”, a spus acesta în limba engleză.
“Un lider al lumii este un lider al păcii”, i-a transmis Volodimir Zelenski omologului american, Joe Biden.
Anunțând un sprijin de 800 de milioane de dolari pentru dotarea armatei ucrainene, cu sisteme de apărare anti-aeriene și anti-tanc, liderul de la Casa Albă a calificat războiul din Ucraina drept “atroce şi absurd”.
“Încercăm să ne asigurăm că ţara nu este niciodată cucerită de (Vladimir) Putin (…) Vrem ca acesta să plătească un preţ mare” pentru acest “atac imoral”, a precizat Joe Biden.
În opinia sa, Vladimir Putin este “un criminal de război”, cuvinte pe care liderul american nu le-a mai folosit până acum. La scurt timp după aceasta declarație, Kremlinul a denunțat o “retorică inacceptabilă și impardonabilă”.
În cadrul dificilelor tratative pentru încetarea focului, Ucraina a cerut Rusiei ”garanţii de securitate absolute” şi a respins ideea unui model al ”neutralităţii suedeze sau austriece”, propus de Moscova.
Apărând ceea ce numește o intervenție militară chirurgicală, președintele rus susține că Ucraina a coordonat o reţea de zeci de laboratoare, unde, sub conducerea şi sprijinul financiar al Pentagonului, s-ar fi desfăşurat programe biologice militare.
Vladimir Putin consideră că ofensiva armată pe care a ordonat-o se desfăşoară “cu succes”, “în strictă conformitate cu planurile aprobate”.
Președintele rus este părere că sancțiunile economice occidentale au “eșuat”.
Protestul jurnalistei Marina Ovsyannikova, care a denunțat în direct războiul din Ucraina și propaganda Kremlinului, a declanșat un val de demisii printre colegi de breaslă atât la Moscova, cât și în redacțiile străine ale posturilor ruse.
În ultimele săptămâni, jurnaliștii independenți au fost reduși la tăcere.
Marina Ovsiannikova a refuzat oferta de azil a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
