Turcia găzduiește, de luni, o nouă serie de negocieri pentru pace între Ucraina și Rusia, a cărei invazie militară a intrat în cea de-a 33-a zi și s-a soldat cu mai mult de 1.100 de decese, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Bilanțul real al victimelor este, cu siguranță, mult mai ridicat.
Peste 3,8 milioane de ucraineni s-au refugiat în străinătate, un flux care a încetinit în ultima săptămână.
Reprezentanţii celor două ţări beligerante au acceptat să se întâlnească la Istanbul. Tratativele ar urma să se întindă pe durata a 3 zile.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis că țara sa este dispută acceptării unui statut de neutralitate, care să fie garantat de terți și să fie supus unui referendum popular. Un asemenea pas ar însemna renunțarea dorința de aderare la NATO, care oricum s-a lovit de un refuz.
Turcia susține că Ucraina trebuie sprijinită prin toate mijloacele posibile pentru a se putea apăra, dar ușa dialogului trebuie să rămână deschisă pentru Rusia.
Israelul caută, la rândul său, să medieze conflictul.
Aflat duminică la Ierusalim, șeful diplomației americane a precizat că eforturile statului evreu sunt “strâns coordonate” cu administrația de Washington. Antony Blinken s-a întâlnit cu premierul israelian Naftali Bennett.
Preşedintele francez s-a distanțat de retorica omologului american. Emmanuel Macron a declarat că scopul principal în acest moment este încetarea războiului, fără a escalada tensiunile “nici cu vorba, nici cu fapta”.
Liderul de la Paris a reacționat astfel după ce, aflat în Polonia sâmbătă, Joe Biden l-a descris pe preşedintele rus, Vladimir Putin, ca fiind un “măcelar”, care nu ar trebui lăsat să rămână la putere. “Cei care trăiesc alături de Rusia sunt europenii”, a amintit Emmanuel Macron.
Duminică, Joe Biden a negat că ar fi îndemnat la schimbarea regimului de la Moscova.
În weekend, Rusia a atacat vestul Ucrainei. Rachete de croazieră au lovit ținte din regiunea orașului Liov. 5 persoane au fost rănite.
Un depozit petrolier a fost aruncat în aer. Atacată a fost și o fabrică folosită pentru repararea sistemelor antiaeriene, staţiilor radar şi lunetelor pentru tancuri.
Experții consideră că rușii evită luptele directe, pentru a-şi reduce din pierderile umane.
Trupele ruse încearcă să le încercuiască pe cele ucrainene în faţa regiunile separatiste din estul ţării.
Șeful serviciilor militare ucrainene de spionaj, Kirilo Budanov, crede că Vladimir Putin ar putea vrea să împartă Ucraina în două, după modelul Peninsulei Coreea. Moscova ar vrea să controleze jumătatea estică după ce a eșuat în a cuceri întreaga țară.
Rezistența ucraineană susține că a recâştigat controlul asupra unor centre urbane. Potrivit publicației “Kiev Independent”, Poltavka şi Malinivka, două orașe din regiunea de sud-est a Zaporijie, au fost eliberate. Armata a recuperat oraşul Trostianeţ, în regiunea nordică Sumî.
La Mariupol, unele zone ale oraşului sunt sub control rusesc, dar steagul ucrainean este arborat în centru. “De peste lună, băieţii noştri apără eroic oraşul”, a transmis primarul Vadim Boychenko. Printre victimele bombardamentelor de la Mariupol se numără și gimnasta Katia Diacenko, în vârstă de 11 ani.
La Herson, locuitorii oraşului au organizat un nou protest în Piaţa Libertăţii, soldații ruși deschizând focul și au lansat grenade cu gaz iritant înspre mulțime.
Într-un nou apel către statele NATO, președintele ucrainean, Volodimir Zelenki, a insistat că armata țării sale nu poate doborî rachetele ruseşti cu puşti şi mitraliere.
Noi incendii de vegetație au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forţele ruse. Potrivit autorităţilor ucrainene, intervenția pompierilor este imposibilă în zonă.
Un nou schimb de personal a fost realizat la centrala nucleară de la Cernobîl, ocupată de armata rusă. Anterior, Agenţia internaţională de energie atomică (AIEA) își exprimase îngrijorarea faţă de starea angajaților sitului nuclear, nevoiți să lucreze până la epuizare.
După o lună de conflict, rezistența a surprins unii analiști militari.
Aproape jumătate dintre ucrainenii cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani se declară pregătiți să participe direct la lupta împotriva rușilor, potrivit unui sondaj realizat în ciuda constrângerilor războiului. Ponderea atinge 70% în cazul bărbaților.
Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo a intervievat peste o mie de ucraineni considerați suficient de în vârstă pentru a lupta cu scopul de a stabili un eșantion reprezentativ.
“Motivația poporului ucrainean de a lupta împotriva invadatorilor este extraordinară”, notează institutul norvegian într-o analiză a acestui sondaj.
Marșuri de solidaritate cu Ucraina au fost organizate, în weekend, în mai multe capitale europene.
La București, manifestanți și s-au adunat în fața Ambasadei ruse. Cei prezenți au scandat lozinci împotriva lui Vladimir Putin.
Până acum, peste jumătate de milion de ucraineni s-au refugiat în România. Doar 4.300 dintre aceștia au cerut o formă de protecţie din partea statului român. Guvernul de la București susține că poate asigura cazare pentru 400.000 de refugiaţi.
Preşedintele Comisiei pentru cultură și arte din Camera Deputaţilor, deputatul Iulian Bulai îi cere ministrului Culturii să îl demită pe Mircea Rusu din funcția de director interimar al Teatrului Naţional Bucureşti. Parlamentarul USR susține că spectatorii TNB au găsit, înaintea unui spectacol din Sala Studio, câte un exemplar dintr-o publicaţie “naţionalistă, revanşardă, rasistă şi antieuropeană”.
