Pe frontul ucrainean de război, orașele Lisichansk și Severodonețk se află sub un asalt continuu, dar rușii nu reușesc deocamdată să le cucerească.
Serviciile britanice de informații cred că ofensiva Rusiei va încetini pe măsură ce armata epuizează resursele.
Analiștii se tem că, dacă acestea vor cădea în mâinile invadatorilor, următoarele ținte sunt Slaviansk și Kramatorsk.
Organizația Medici fără Frontiere a deplâns un „nivel şocant” al violenţelor împotriva civililor.
În ultimele săptămâni, sute de civili au fost evacuați din estul Ucrainei cu un tren al organizației medicale caritabile, mulți dintre pacienți fiind bătrâni sau copii, cu răni provocate de explozii, amputări traumatice sau plăgi împuşcate.
Organizația Reporteri Fără Frontiere acuză că un fotoreporter ucrainean a fost “executat cu sânge rece” de către forţele ruse. Maksim Levin a fost ucis la nord de Kiev, pe 13 martie, împreună cu un prieten. Crima a fost documentată, iar “dovezile sunt copleșitoare”, potrivit Reporteri Fără Frontiere.
Estonia a acuzat, miercuri, Rusia că desfăşoară acţiuni care pot provoca o escaladare a tensiunilor, inclusiv prin simulări de tiruri cu rachetă şi încălcări ale spaţiului aerian. Ambasadorul Rusiei la Tallinn a fost convocat pentru a-i fi înaintată o notă de protest.
În ultimele decenii, statele baltice – adică Estonia, Letonia şi Lituania – s-au apropiat tot mai mult de Occident, spre iritarea Moscovei.
Rusia a avertizat Lituania că interdicția tranzitului de mărfuri supuse sancțiunilor către Kaliningrad nu va primi un răspuns “exclusiv diplomatic, ci unul practic”. Natura unei asemenea amenințări nu a fost detaliată.
De săptămâna trecută, Lituania nu mai permite ca oţelul şi minereul de fier din Rusia nu mai pot ajunge în această exclavă.
În tot acest timp, Finlanda susține că s-a pregătit zeci de ani pentru un eventual atac al Rusiei şi va opune rezistenţă într-un asemenea scenariu. Statul scandinav şi-a construit în timp un arsenal substanţial.
Cu o populație de 5 milioane și jumătate de locuitori, Finlanda a purtat două războaie, în anii 1940, împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 kilometri.
În trecut, Finlanda a preferat neutralitatea, dar în prezent solicită – alături de Suedia – aderarea la Alianța Nord-Atlantică din cauza amenințării reprezentate de Rusia.
În ziua în care a comemorat victimele de acum 81 de ani ale invaziei naziste în fosta Uniune Sovietică, Moscova a acuzat actuala conducere a Germaniei că alimentează o ”isterie rusofobă”.
În ultima perioadă, Kremlinul a redus puternic livrările de gaze naturale spre Europei, spre nemulțumirea Berlinului, care a anunţat furnizarea de armament greu pentru Ucraina.
Aliat al Rusiei, China consideră că actuala criză din Ucraina este “un semnal de alarmă pentru întreaga lume”. Președintele Xi Jinping a denunţat “extinderea alianţelor militare” pe glob şi, totodată, un egoism al unor țări în detrimentul securităţii mondiale.
