Discursul președintelui Iohannis de la luni la prânz a amestecat epidemia cu autonomia, iar genul acesta de comunicare ar trebui să poarte un nume. Cum nu l-am găsit, i-am spus simplu: campanie electorală.
În ce mă privește, am privit surprins revenirea președintelui la discursul privind autonomia Ținutului Secuiesc, lucru pe care l-a declarat imposibil. Prima dată, m-a surprins pentru că nu avea de ce să fie prezent la coada unui anunț despre pandemie. A doua oară pentru că eu credeam că vrea să-și ceară scuze pentru folosirea limbii maghiar într-un context neonorabil. Dar și pentru că legea de care vorbește se aplică deja de ani buni și acum doar este translatată într-un cod administrativ. Limba maghiară se folosește în anumite circumstanțe în localitățile cu 20 la sută maghiari. La ferk ar fi și-n cazul limbii chineze, dacă am avea aici o comunitate destul de mare.
Recursul la discursul naționalist e noua armă electorală a președintelui care știe că aceasta merge foarte bine la anumite categorii de public din România. Dar este și o ocazie să dea peste nas PSD care ani de zile i-a construit într-un mod, nu de puține ori josnic, o imagine de neromân. Grupurile de Facebook naționaliste, în care au pompat puternic diverși lideri ai PSD, au făcut portret unui neamț rău și vânzător de țară. Iohannis doar le scoate ipocrizia pe ochi.
Mai e ceva. PSD și nu numai, de fapt toate partidele care au fost vreodată la guvernare, s-au jucat periodic cu astfel de legi, din rațiuni electorale. Ungurii le arătau alor lor că sunt niște naționaliști convinși, de cealaltă parte românii apărau Ardealul. Și scoteau câte un proiect de lege din mânecă de câte ori aveau nevoie să se joace în alegeri cu el. Tehnica e știută și instrumentată ani buni.
Problema este una electorală, dar ce este nelalocul lui este combinația dintre cele două teme. Când vorbim de coronavirus vorbim de viață și de moarte, vorbim de prăbușirea economie, vorbim de schimbări profunde în viața noastră, fie că suntem români, unguri sau sași. Discursul președintelui te face să te întrebi dacă nu cumva și partea de epidemie este jucată politic în scop electoral.
Asta pentru că după o perioadă de prudență, odată cu scăderea în sondaje a PNL, Cotroceniul anunță tot felul de libertăți, de înlesniri și relaxări. Or aici nu putem face politică, putem lua doar măsuri bazate pe știință.
Abordarea hiper prudentă a României poate fi considerată una cu rezultate bune, deși numărul de morți la milionul de locuitori este mai mare decât în alte state. Joaca din ultimele zile și răspunsul la nevoia de relaxare a populației este periculos pentru că înmoaie vigilența, iar acest lucru se va vedea ușor pe străzi. La fel, răspunsul economic corect, care să taie din cheltuielile de personal ale statului și să grăbească investițiile, a fost evitat. Ba, este posibil ca pensionarii să primească și o mărire a pensiilor, deși toată lumea vedea că e imposibil. Nu cu 40 la sută, dar ceva, acolo, înainte de alegeri. Asta în condițiile în care toate încasările statului din martie s-au dus pe pensii și salarii, lucru de neimaginat în toți anii din urmă.
Pe scurt, discursul puterii din ultimele zile este unul care pregătește alegerile, fie că vorbim de politică, sănătate sau economie. Iar în aceste zile, când diverse crize se aștern în fața noastră, este pur și simplu periculos.
