Pentru prima dată după aproape două luni, președintele Iohannis ne-a spus cât va mai dura treaba asta: până pe 15 mai. Doar că nu aceast e întrebarea, ci cum va arăta viața noastră după acea dată.
Președintele a rostit un discurs în care și-a asumat coordonarea întregii crize. Și ne-a îndemnat să ascultăm doar măsurile pe care le va comunica el sau guvernul. A repudiat, astfel, pe alocuri violent, planul prezentat sub emblema Institutului Balș de profesorul Streinu-Cercel. Acesta prezenta atât soluții sanitare cât și economice, iar unele dintre ele au scandalizat populația. E vorba de separarea celor de peste 65 de ani de restul populației, dar și neplata taxelor.
Dincolo de asta, președintele nu a spus care vor fi măsurile de relaxare. Totuși pentru fiecare dintre noi este la fel de important să știm ce se va întâmpla din 15 mai. Sau ce s-ar putea întâmpla. Și dacă nu avem răspunsuri de la București, atunci trebuie să le căutăm în altă parte.
Deocamdată, cele mai multe vin de la Paris, unde duminică seară premierul Edouard Philippe a vorbit despre relaxarea care urmează acolo, tot din luna mai. Iar el spune întâi că “viața noastră nu va semăna cu ceea ce-am trăit înainte” și apoi că, și asta este cel mai important, că “va trebui să învățăm să trăim cu virusul”.
Asta înseamnă că francezii vor putea, în condiții limitate, să-și viziteze rudele mai vârstnice. Că vor purta mască în spațiile publice și că vor trebui să respecte distanțe de minim un metru. O parte dintre oameni se vor putea întoarce la muncă, dar telemunca este recomandare principală. Nimănui nu-i este clar însă cum va începe școala.
Este sigur, însă că va crește capacitatea de testare și că Franța va utiliza echipe de epidemiologi să urmărească virusul. Dar și că va pune în slujba acestui lucru tehnologie digitală. Asta înseamnă acces la tot felul de date pe care telefoanele și computerele noastre le stochează despre locație și alte persoane din zonă.
De altfel, toate planurile europene converg către aceleași scenarii, care sunt trei la număr. Primul este cel al răspunsului perfect. În care statele lumii găsesc un răspuns comun și au destule materiale și carantina este respectată, iar virusul poate fi învins în mai multe locuri deodată. Dar dacă există un singur loc unde va supraviețui, atunci este acest scenariu nu este posibil.
Al doilea este scenariul imunizării turmei, mai încet sau mai repede. Impactul va fi devastator pentru că asta poate lăsa în urmă sute de mii morți, un lucru de negândit în societatea actuală.
Al treilea scenariu este cel în care statele încearcă să oprească răspândirea cu măsuri mai dure sau mai puțin dure. Sau cu unele care durează mai mult sau mai puțin. Acesta este scenariul ideal pentru că ne dă timp. O dată la două luni economia va primi un pic de respiro, apoi e posibil să apară o nouă carantină. Și trăim cu speranța pentru vaccin și tratament. Este ceea ce ni se întâmplă, dar trebuie să fie foarte clar că, pe termen scurt și mediu, acesta va fi singurul nostru fel de viață.
Rubrica Rațiunea Zilei, cu Cătălin Striblea, este de luni până vineri pe frecvențele Europa FM în emisiunile Deșteptarea și România în Direct.
O puteți găsi pe www.europafm.ro și sub formă de podcast, accesibil inclusiv în Aplicația Europa FM, iTunes și Spotify, dar și sub formă de episoade audio direct pe canalul de YouTube Europa FM.
