Anul trecut, 3 doctori au rămas fără dreptul de a practica medicina, arată raportul Colegiului medicilor din România. În toate cazurile, pacienții au decedat, iar în două situații, medicii vizați sunt ginecologi.
Un medic a tratat un caz chirurgical, deşi nu avea voie, iar pacienta a decedat. În al doilea caz, medicul nu a notat în foaia de observaţie date referitoare la aplicarea forcepsului în timpul unei nașteri, manevră care ar fi eşuat, iar nou-născutul a decedat.
Al treilea medic care nu mai poate profesa pentru că nu a efectuat consult complet pentru a depista dacă pacienta este alergică. Și în acest caz, pacienta și-a pierdut viața.
În 2016, au fost chemaţi să dea explicaţii în faţa Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor peste 150 de medici. 26 de medici au fost sancționați, dintre care 16 au primit mustrări și 7, avertismente.
Alte 20 de cauze sunt încă în pronunțare. Judecarea unui dosar la Colegiul Medicilor poate dura mai mult de un an, dacă este vorba despre un pacient care a stat prin mai multe spitale, iar dosarul lui numără 1.000 de file.
Președintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean a mai spus că judecarea medicilor de către Colegiul local şi de cel naţional este un proces similar celui din instanţele civile sau penale.
“Este un proces care se produce ca şi în instanţele civile sau penale. Cineva se plânge la prima instanţă, Colegiului judeţean sau al Municipiului Bucureşti al căruia este medicul ce are reclamaţia, iar acolo se face cercetare în interiorul Biroului Executiv, care dă drumul dosarului, printr-o decizie, către Departamentul de jurisdicţie, unde se adună probele. De exemplu, cineva face o reclamaţie că a fost omorâtă o rudă. Vedem în care spital, cerem foaia de observaţie, cerem completări la fişă, alte acte medicale, se anunţă medicul intimat, iar acesta îşi face apărările. Apoi se cere o expertiză de un medic din aceeaşi specialitate cu cel expertizat, acel medic trebuie să studieze dosarul şi să răspundă la nişte obiective, pe care i le pune la dispoziţie comisia, trebuie să răspundă la nişte întrebări care să lumineze judecata comisiei. După ce s-a dat expertiza, se face judecata Comisiei de jurisdicţie, iar aceasta face un referat cu propuneri de decizie către Comisia de Disciplină a acelui judeţ. Aceasta poate să ceară o altă expertiză, pentru că această comisie judecă”, a explicat Gheorghe Borcean.
Preşedintele CMR a adăugat că acea comisie de jurisdicţie face, la fel ca şi procurorul, un dosar şi îl soluţionează cu o propunere: închidere cauzei sau o sancţiune. Comisia de disciplină este similară judecătorului, pentru că cere alte probe, apoi dă sentinţa.
“Decizia Comisiei de disciplină la nivel judeţean poate fi contestată la Comisia Superioară de Disciplină de către cei care au calitatea procesuală în acel dosar. Comisia Superioară de Disciplină nu o vede direct, ci este văzută mai întâi de Comisia de jurisdicţie a Consiliului Naţional. Apoi vine decizia Comisiei Superioare de Disciplină, care poate fi atacată în instanţă. Tot acest demers poate merge paralel, în penal, civil şi la Colegiul Medicilor. Judecătorii sunt suverani în decizia lor. Parchetul cere adesea expertize, copii după anumite acte de la Colegiul Medicilor“, a mai spus Borcean.
