Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea raport anual privind statul de drept, care monitorizează evoluțiile semnificative și face bilanțul situației statului de drept în toate țările Uniunii Europene. Raportul arată că Uniunea Europeană este mult mai bine pregătită decât acum cinci ani pentru a detecta, preveni și aborda provocările emergente. Comisia Europeană a publicat un raport și pentru România: cu punctele forte și punctele pe care statul român are nevoie să le îmbunătățească, dar și cu o serie de recomandări astfel încât modificările să se alinieze la standardele europene.
Raportul Comisiei Europene: Progresele făcute de România
„România a făcut unele progrese suplimentare în ceea ce privește finalizarea procesului inițiat pentru a lua în considerare recomandările din avizul Comisiei de la Veneția privind legile Justiției. România a făcut progrese suplimentare și în privința asigurării de resurse umane adecvate pentru domniul Justiției, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală – luând în considerare standardele europene”, se arată în raportul Comisiei Europene.
De asemenea, raportul Comisiei Europene apreciază și „luarea de măsuri, la nivel operațional, pentru a aborda preocupările cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor judiciare, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție în conformitate cu standardele europene”.
Comisia Europeană subliniază și punctele pe care România ar trebui să le îmbunătățească
„Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului și nu s-a constatat niciun progres privind consolidarea normelor și mecanismelor de consolidare a independenței editoriale a serviciilor publice media, ținând cont de standardele europene privind presa publică”, a transmis Comisia Europeană.
„Nu s-au înregistrat progrese suplimentare în privința consultărilor publice eficiente înainte de adoptarea legilor”, a adăugat Comisia Europeană în Raport.
De asemenea, România nu a înregistrat „progrese în obținerea acreditării unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile de la Paris ale ONU”.
Ce recomandă Comisia Europeană României
„Pe această bază, și având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, și în plus față de reamintirea angajamentelor relevante făcute în cadrul Planului de Redresare și Reziliență, se recomandă României să:
- Finalizeze procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii ulterioare a Legilor Justiției la o oportunitate viitoare.
- Continue eforturile de a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
- Ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene.
- Introducă reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
- Intensifice eforturile de a întări regulile și mecanismele pentru a îmbunătăți guvernarea independentă și independența editorială a serviciilor publice de media, ținând cont de standardele europene privind serviciile publice de media.
- Intensifice eforturile pentru a asigura consultări publice efective înainte de adoptarea legislației.
- Avanseze procesul de obținere a acreditării pentru Instituții Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile de la Paris ale ONU”, transmite Comisia Europeană.
Rolul raportului Comisiei Europene privind statul de drept
Raportul publicat de Comisia Europeană arată că în spațiul european avem democrații europene mai rezistente, încredere reciprocă în Uniunea Europeană, buna funcționare a pieței unice și un mediu de afaceri care stimulează competitivitatea și creșterea durabilă.
În fiecare an, raportul include noi recomandări pentru țările UE. 68% dintre recomandările pentru 2023 au fost, integral sau parțial, abordate, ceea ce arată că raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive. Cu toate acestea, în unele țări din Uniunea Europeană persistă preocupări sistematice, iar situația s-a deteriorat în continuare.
Ediția din acest an introduce, de asemenea, capitole referitoare la Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, pentru a sprijini eforturile de reformă ale acestor țări și pentru a asigura continuarea eforturilor privind statul de drept în vederea continuării progreselor către aderarea la Uniunea Europeană.
Poți consulta aici întregul Raport Anual privind Statul de Drept al Comisiei Europene
Sursa foto: Shutterstock