Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat la Interviurile Europa FM că ar fi păcat ca Parlamentul să modifice unele legi penale, în condițiile în care România este, în prezent, recunoscută la nivel internațional pentru măsurile luate în materie de combatere a corupției.
În Parlament se află în prezent 38 de proiecte care vizează modificările legilor penale.
”Cred că trebuie să atragem atenția cu privire la faptul că ar fi păcat, ar fi păcat că ceea ce România a obținut destul de greu în mai bine de 10 ani, acum când România este recunoscută la nivel internațional pentru ceea ce România a dobândit în materie de combatere a corupției să venim și să stricăm aceste lucruri.”, a declarat Raluca Prună.
Ministrul Justiției a vorbit inclusiv de modificarea legii de exercitare a profesiei de avocat. Aceasta a fost asupru criticată de avocați, după ce a declarat că, prin modificarea legii, avocaţii ar dobândi ”imunitate absolută”.
Peste 150 de avocați, îmbrăcați în robe, au participat luni la un marș al tăcerii în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca, protestând față de declarațiile ministrului Justiției.
Una dintre propunerile parlamentarilor de modificare a legii avocaților prevede ca procurorii să nu mai poată face percheziţii în cabinetele de avocatură.
”Într-o asemenea situație legea nu cere ca președintele Camerei sau președintele Senatului să fie prezent la percheziție, însă ceri asta în cazul avocaților, ca decanul baroului sau un reprezentant al acestuia să fie prezent acolo. Dau asta numai ca pe un exemplu. Eu am să mă duc în comisii, personal, de data aceasta în Parlament și am să susțin punctul de vedere al Ministerului Justiției, care nu este un punct de vedere elaborat acum, sub mandatul meu, ci este un punct de vedere elaborat în noiembrie. S-a trimis un punct de vedere al Guvernului.” a declarat Raluca Prună la interviurile Europa FM.
Pe această temă a reacționat recent și conducerea Baroului Bucureşti, care susţine că doar în societăţile organizate după modelul stalinist statul permite Parchetului să afle conţinutul convorbirilor dintre avocat şi client. Baroul le-a solicitat celor implicaţi în adoptarea legii ca acestă confidenţialitate să fie respectată într-o țară democratică.
“Numai în societăţile organizate după modelul stalinist statul permite parchetului să cunoască conţinutul convorbirilor purtate de persoana acuzată cu avocatul său. Propunerile legislative de protejare a confidenţialităţii dintre avocat şi client sunt conforme cu sensul pe care România este obligată să îl urmeze dacă doreşte să rămână o ţară care împărtăşeste valorile comune ale spaţiului european.”, se arată într-un comunicat al Baroului Bucureşti.
“Atunci când comunicările dintre avocat şi client sunt cunoscute de către cealaltă parte, în procesul civil, sau de către acuzare prin interceptări și percheziții, în procesul penal, dreptul la apărare al persoanei este golit de conţinut, încălcându-se în acelaşi timp principiul “egalităţii de arme”, fundamental pentru un proces echitabil”, se mai precizează în comunicatul instituţiei.
Proiectul de modificare a legii avocaturii se află, în prezent, la Comisia Juridică a Camerei deputaților.
