În ediția de astăzi, Gáspár György ne invită să abordăm un subiect este extrem de important, care reprezintă o mare lecție de viață: timpul pentru odihnă, somn și relaxare.
La nivelul simțului comun, există această teorie care ne spune că mai mult înseamnă mai bine, iar acest mai mult se referă la aproape toate aspectele vieții noastre – mai mulți bani, mai multe reușite, mai mult succes, mai multe proprietăți, mai multă vizibilitate, mai multe proiecte și lista poate continua.
În cultura aceasta a neîndestulării regăsim, de asemenea, goana după perfecțiune, popularitate, autosuficiență, îndreptățire sau după certitudini. Convingerea de bază fiind aceea că nu ne trebuie și nici nu ajută să investim timp și în odihnă, deoarece pasiunea pentru a „face” și această dorință arzătoarea pentru mai mult… reprezintă tot ce avem nevoie. Și cu toate acestea – dacă ne observăm cu atenție viețile, vom descoperi că realitatea este alta, mitul lui mai mult și mai bun… este genul de capcană care ne sleiește de puteri, ne epuizează emoțional… pe scurt, ne fură viața și ne sărăcește relațiile.
Potrivit studiilor din variatele domenii ale psihologiei, oamenii care trăiesc cu această mentalitate ajung să se distanțeze de propriile emoții și sentimente, să dezvolte insomnii, să fie neglijenți cu stilul lor alimentar, să cadă pradă tulburărilor de anxietate, burnout sau depresie și să fie tot mai puțin implicați în viața de cuplu, parenting și relaționarea cu prietenii.
În timp ce printre valorile de viață ale oamenilor cu o bună sănătate relațională și o solidă stare emoțională de bine se numără – grija față de sine și nevoile emoționale ale familiei, timpul pentru odihnă, somn și relaxare, încrederea în relații, iubirea, apartenența, recunoștința, speranța și adaptarea la variatele situații de viață.
”Dacă mă uit în propria ogradă psihologică, pot să recunosc destul de ușor cât de greu îmi este să fac în agenda unei zilei suficient timp pentru relaxare și odihnă, din multe puncte de vedere sunt un workaholic – dependent de muncă ar fi traducerea în limba română. Iar această dependență, dacă nu sunt conștient de ea, ajunge să-mi saboteze relațiile cu cei din jur, atenția față de sănătate, timpul pentru odihnă și momentele de relaxare.
Privind spre familia din care fac parte, pot să înțeleg ușor cum am ajuns să funcționez pe acest principiu al neîndestulării – am crescut într-un sistem familial disfuncțional, cu lipsuri materiale de variate feluri, un tată cu dependență de alcool, o mamă care muncea zi-noapte… adevărul este că oricât de autonom sau de diferit mi-am imaginat că aș fi, copilăria și-a lăsat amprenta asupra mea. Mintea mi-a fost setată de contextul timpuriu de viață, neajunsurile părinților mei au devenit motive de neîndestulare pentru mine, dependența de alcool am evitat-o, ce-i drept, dar am dezvoltat o relație mult prea apropiată cu munca. Una în care, pentru mulți ani, aveam prea puțin timp pentru distracții, relaxare sau odihnă.
Singura activitate de la care nu am făcut rabat vreodată este somnul – fac parte din categoria celor care au nevoie de minim 7-8 ore de somn pe noapte, drept urmare dacă dormeam mai puțin nu eram productiv în ziua următoare, astfel importanța somnului a fost literă de lege pentru existența mea.
Apoi, odată cu trecerea anilor, am realizat că direcția în care se îndrepta viața mea nu era cea bună, că neîndestularea nu mă ducea în zona dorită și că am nevoie de câteva schimbări semnificative, pentru a nu-mi pierde sănătatea, relațiile, forța și satisfacția față de muncă, creativitatea, puterea de a inova și energia pentru a mă mai ridica dimineața din pat”, mărturisește Gáspár György, la Psihologia Relațiilor.
Orele infinite de muncă ucid sute de mii de oameni, anual, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Un articol publicat zilele trecute, într-un jurnal internațional, scoate în evidență faptul că există o legătură directă între pierderea vieții și programul supra-aglomerat în plan profesional.
Din cauza unui număr de peste 55 de ore de muncă pe săptămână, în anul 2016 se estimează că și-ar fi pierdut viața peste 745,000 de oameni. Se pare că la acest capitol bărbații sunt mai afectați decât femeile, aceștia însumând un procent de 72% din totalul deceselor. Studiul ne arată, de asemenea, că trendul este ascendent, rata îmbolnăvirilor și a deceselor crescând cu 29%, față de anul 2000. Ceea ce înseamnă că, zilnic, dispar dintre noi oameni răpuși de bolile de inimă sau de accidentele vasculare cerebrale, apărute din cauza stilului de viață supra aglomerat și a lipsei de somn, de relaxare și de odihnă.
În concluzie, numărul mare de ore de muncă a ajuns să fie considerat cel mai nociv factor de risc la capitolul epuizare profesională și emoțională. Pentru cei care muncesc mai mult de 55 de ore pe săptămână, riscul pentru AVC crește cu 35%, iar cel pentru bolile cardiovasculare crește cu 17%. Experții în sănătate publică și relațională, de la nivel internațional, ne atrag atenția asupra faptului că din cauza telemuncii și a altor schimbări din perioada pandemiei, este posibil ca programul de muncă să fie în continuă creștere.
După mai bine de 15 ani de practică clinică și muncă terapeutică, îmi este clar că nu ajută pe nimeni dacă facem din epuizare o marcă a statului nostru și nici să ne definim sentimentul de valoare în funcție de rezultatele muncii. Din păcate, mulți dintre noi, prinși în tăvălugul responsabilităților uităm cât de important este să facem și lucruri care nu se află pe lista de urgențe, iar când îndrăznim să ne relaxăm sau să facem o pauză de stat puțin… ne cuprind frica și anxietate. Adesea, ne convingem singuri că odihna, somnul și relaxare sunt doar o pierdere a prețiosului nostru timp. Dar realitatea ne arată că dacă nu facem tot posibilul pentru a integra activitățile de relaxare, somn și odihnă în lista de priorități suntem la risc pentru burnout, depresie și chiar de a ne pierdere vieții. Pentru a trăi din plin, a ne proteja sănătatea, familia și profesia, este important să respectăm nevoia corpului nostru pentru regenerare.
Fiecare adult are nevoie între 7 și 9 ore de somn, pe timpul nopții. Ceea ce înseamnă că avem de renunța la convingerile de genul – Mai muncesc în noaptea aceasta o oră și recuperez în weekend! Sau Somnul de la ora zece seara este doar pentru leneși, ori ”Hai, forțează-te să mai tragi de tine!”, ”Hai că poți!” – Sigur că putem, suntem extrem de rezilienți, dar asta nu înseamnă că nu plătim un cost foarte crescut.
Cu toată încrederea, vă spun că somnul este ingredientul secret atunci când vine vorba despre capacitățile noastre mentale, emoționale și fizice. Lipsa cronică a somnului poate avea asupra bunei noastre funcționări, aceleași efecte pe care le are consumul excesiv de alcool sau de marijuana. Un studiu făcut asupra medicilor, arată că aceia care erau privați de somn aveau nevoie cu 14% de mai mult timp pentru a realiza o sarcină și făceau cu 20% mai multe greșeli decât colegii lor odihniți corespunzător.
Pentru a schimba ceva în relația cu somnul, într-o primă fază, faceți un experiment, unul în care să vă propuneți ca timp de o săptămână, fără nicio excepție să dormiți suficiente ore de somn pe noapte (iar ora de culcare să nu fie cu mult după ora zece seara, potrivit mai multor studii intervalul cuprins între orele 22 și 2 noapte, reprezintă timpul de aur pentru somn).
Este, de asemenea, important să respectăm ciclurile de somn, care durează de regulă câte 90 de minute, și care se repetă de 4 până la 6 ori pe noapte. Astfel, dacă vă culcați la ora 22, alarma ceasului ar fi bine să sune la ora 5:30, iar dacă vă culcați la ora 22:30 este mai bine să sune la ora 6 dimineața.
După această săptămână vedeți cât de clară și de limpede vă este mintea, cum stați la capitolele iritabilitate și nervozitate, concentrare și atenție.
Pe lângă repausul din timpul nopții, este important să ținem cont și de activitățile de odihnă și relaxare, de peste zi. Printre activitățile principale de relaxare – oamenii amintesc lectura, conversațiile cu prietenii, timpul de calitate cu familia, mișcările fizice, yoga și dansul, bricolajul, grădinăritul, pictura sau alte practici de lucru manual. Este important să identificăm câte o activitate de relaxare și să o includem pe lista de priorități… zi de zi, dacă vrem să evităm burnout-ul și să ne păstrăm sănătatea. De asemenea, noi, oamenii, avem nevoie de momente de odihnă unele în care putem face câteva exerciții de relaxare musculară, să ne destresăm prin practici de mindfulness și respirație conștientă, să savurăm o cană cu ceai, să privim natura, să stăm pe o bancă în lumina soarelui sau să tragem un pui de somn, undeva în jurul prânzului.
”Înainte de final vreau să subliniez faptul că unul dintre cele mai importante obiceiuri pentru mine, dar și pentru clienții cu care lucrez, este lista „activităților care ne conferă bucurie și semnificație”. Toată treaba aceasta este extrem de simplă, într-o agendă sau pe o coală de hârtie, puteți nota toate acele lucruri care vă fac să vă simțiți cu adevărat bine și care le creează bucurie, de asemenea, oamenilor dragi. O astfel de lista este important să se afle în fiecare familie, alături de lista de responsabilități și cea de obiectivelor pe care intenționăm să le atingem”, subliniază Gáspár György, la Psihologia Relațiilor.
