Înainte de a sublinia cât de solicitant, stresant sau de epuizant poate fi un loc de muncă, mai ales în pandemie, și despre cât de complicate pot fi relațiile cu cei care fac parte din sistemul nostru profesional, Gáspár György face referire la întrebarea care a marcat copilăria multora dintre noi: Ce vrei să te faci când vei fi mare?
”Îmi răsună și acum în minte aceste cuvinte pe care le auzeam, mai des decât mi-aș fi dorit, atât din partea familiei, cât și a cunoscuților părinților mei. Ulterior, aceeași întrebare a devenit populară în rândul profesorilor, antrenorilor sau a instructorilor de diferite activități. Iar partea cea mai supărătoarea consta în faptul că indiferent de răspunsul pe care l-aș fi dat acesta părea să fie prea puțin satisfăcător pentru cei care mă întrebau.
De regulă, copiii răspund la această întrebare din cauza presiunii sociale și aleg să facă referire la câte una din cele maxim zece profesii pe care le cunosc sau despre care li s-a vorbit. Eu mi-am imaginat, rând pe rând, că mă voi face muncitor în fabrică – la fel ca părinții mei, medic – pentru că părea să fie un om important în viața celorlalți, preot- pentru că asta și-ar fi dorit bunica mea, actor – datorită faptului că personajele din televizor erau prietenii mei cei mai apropiați și apoi profesor de istorie – pentru că niciuna dintre opțiunile anterioare nu se dovedise viabilă. Recunosc că, pe atunci, habar nu aveam de existența psihologilor sau a psihoterapeuților.
Dar revenind la întrebarea despre – ce vrei să te faci când vei fi mare, în timp, am realizat că este una dintre întrebările capcană și cu potențial distructiv desttul de crescut. Pentru că validarea pe care o primim din partea adulților la răspunsul nostru ne poate induce idee că aceea este singura cale către succes și orice altă idee sau alt plan are o valoare net inferioară. Situațiile de acest tip pot implica un caracter nociv pentru că este foarte posibil ca profesia sau meseria pe care o vom urma să nici nu se fi inventat încă – ceea ce înseamnă că viitorul sine profesional al copilului s-ar putea să nu existe sau să implice un domeniu profesional de care copilul să nu fi auzit, așa cum a fost în cazul meu”, a mărturisit Gáspár György, la Psihologia Relațiilor, la Europa FM.
Atunci când vine vorba despre viitor, este de mare folos să-i încurajăm pe copiii să rămână curioși și deschiși la minte, fără să le impunem o viziune de tip tunel – care le-ar putea indice o singură cale. Psihologia științifică ne arată că pasiunea față de o anumită carieră este cel mai adesea dezvoltată și nu descoperită.
Efortul poate influența entuziasmul și succesul profesional, deseori mai mult decât poate contribui interesul la șlefuirea de abilități sau de competențe. Printr-o investiție inteligentă în procesul de învățare și de rezolvare sau gestionare de probleme, o persoană își poate dezvolta pasiunea și odată cu asta să ajungă la mult râvnita stare de satisfacții profesionale și de mulțumire sufletească.
Orice carieră, la fel ca relațiile sau comunitățile, reprezintă un sistem viu – care suferă o serie de schimbări în mod constant ca răspuns direct la solicitările mediului. Ceea ce înseamnă că drumul către o carieră de succes implică rute infinite, iar adesea punctul de start poate duce către destinații încă nedescoperite. De aceea, ajută să nu ne atașăm prea mult de o singură rută ori să devenim obsedați de o anumită destinație profesională.
În profesie, la fel ca în viață în general, este de folos să planificăm ceea ce intenționăm să învățăm și ce contribuție sperăm să aducem prin munca noastră, pentru o perioadă de doi sau trei ani, și în tot acest timp să ne păstrăm mintea deschisă la ceea ce ne rezervă viitorul. Dacă ne dezvoltăm această perspectivă, putem înainta mai ușor spre viitor și în același timp ne păstrăm și accesul la noi oportunități.
Identitatea noastră psihologică este un sistem deschis, ceea ce înseamnă că nu trebuie să rămânem atașați până la moarte de vechile angajament sau promisiuni profesionale, iar primul pas care ne poate ajuta în procesul de regândire a carierei – să analizăm relația pe care o avem cu jobul nostru?
Această relație este foarte asemănătoare cu relația de cuplu. Dacă în cuplu lucrurile nu merg prea bine, întreaga familie are de suferit din această cauză – cei mici nu se vor simți în siguranță, interacțiunile dintre părinți și copii vor fi distorsionate, mesele în familie vor fi o provocare, iar orice problemă care apare va fi gestionată cu multe certuri și conflicte distructive.
Revenind la relația cu jobul – atunci când facem ceva doar pentru că trebuie sau pentru că nu știm ce altceva am putea face – s-ar putea ca acest fapt să influențeze atât implicarea noastră în muncă, cât și modul în care ne raportăm față de colegi, superiori sau colaboratori.
A face ceva în mod forțat și fără a vedea prea mult sens în asta, este echivalent cu a ne autosabota accesul la fericire și a colecționa probleme peste probleme. Uneori, atunci când nu suntem conștienți de motivele care ne îndeamnă să facem ceva – putem deveni distructivi atât cu noi înșine – dezvoltând probleme de concentrare, stări de anxietate, burnout sau depresie, dar și față de cei din jur – având comportamente pasiv-agresive, purtându-ne necivilizat sau cauzând mult rău fără știință.
Psihologia relațiilor ne spune că atunci când practicăm o meserie cu care nu rezonăm sau atunci când facem ceva doar de dragul banilor – prima mare greșeală este aceea că nu ținem cont de siguranța psihologică a echipei din care facem parte. Iar în zilele noastre, responsabilitatea profesională și siguranța psihologice reprezintă – cei doi piloni pe care se bazează structura umană și economică a unei organizații. Dacă una dintre acestea lipsește, întreaga structură se va clătina. Într-o organizație în care accentul se pune doar pe responsabilitatea profesională nivel de anxietate al oamenilor care muncesc împreună devine tot mai crescut, și odată cu asta vor apărea problemele de comunicare, bârfa, lupta de putere – chiar dacă rezultatele sunt suficient de bune. Dacă responsabilitatea profesională este ignorată și accentul se pune doar pe siguranța psihologică, există riscul ca oamenii să rămână tributari zonei lor de confort și să nu depună suficient efort pentru a contribui la dezvoltarea și maturizarea organizației.
Asumarea și îndeplinirea responsabilităților profesionale este ceva ce poate varia de la organizație la organizație, în timp ce dezvoltarea siguranței psihologice implică, de regulă, același proces indiferent de specificul muncii. În studiile moderne, siguranța psihologică reprezintă o alegerea asumată a conducerii și este implementată prin promovarea unei culturi organizaționale în care vulnerabilitatea umană este normalizată, comunicarea sinceră este încurajată și oamenii simt că există un spațiu sigur pentru a împărtășii din dificultățile, provocările și problemele cu care se confruntă.
Este, de asemenea, o organizație în care superiorii sunt deschiși la feedback-ul care vine din partea angajaților, ba mai mult acesta este încurajat și devine parte din rutinele de bază a întregii culturi organizaționale. Iar atunci când vine vorba despre aspectele care funcționează mai puțin bine, oamenii știu să păstreze, de asemenea, conexiunea dintre ei, fiind atenți la ce spun și cum spun.
Formula de comunicare în astfel de situații implică parcurgerea următorilor pași: evidențiem ceea ce a funcționat bine și care sunt aspectele pozitive ale contextului general, facem câteva sugestii de îmbunătățire pentru viitor și oferim daruri de creștere. Acest ultim pas, descrie în mod metaforic – acel mesaj prin care evidențiem potențialul unei persoane și îi subliniem beneficiile la care ar putea ajunge dacă își manifestă angajamentul față de creștere și învățare.
În organizațiile în care există un angajament ferm față de siguranța psihologică sunt vizibile următoarele aspecte: greșelile sunt văzute drept oportunități de învățare, există asumare față de riscuri și implicit față de eșec, comunicarea este încurajată în mod constant, autodezvăluirea emoțională este parte din debutul ședințelor de lucru și există încredere atât în plan vertical, cât și orizontal.
Descoperă pe secom.ro gama de suplimente alimentare Secom® pentru sănătatea emoțională și cum te pot ajuta să continui mai relaxat, mai liniștit, mai odihnit. Poți alege dintr-o gamă variată de produse, având la dispoziție peste 300 de suplimente alimentare, pentru orice nevoie ai avea.