Echilibrul viață profesională – viață personală este un principiu care sună bine în teorie, dar care nu are prea mare legătură cu realitate. Ba mai mult, am putea spune că este doar un mit care nu face altceva decât să ne consume într-un mod inutil energia și să ne crească constant sentimentele de vinovăție și rușine.
Dacă ne uităm retrospectiv la existența noastră în ultimul an și câteva luni, probabil că nu vom descoperi prea mulți indicatori ai echilibrului mult visat, însă și mai important este faptul că nici înainte de pandemie această formulă idealizată a echilibrului nu s-a potrivit prea bine cu viața multora dintre noi.
Cert este că atât aspectele personale, cât și cele profesionale sunt importante, dar în mod constant avem de ales în care direcție să ne îndreptăm atenția. În loc să ne lăsăm seduși de iluzia perfecțiunii hrănită cu atâta îndârjire de către obsesia față de echilibru, ar fi mai sănătos și benefic pentru viața noastră să descoperim cum putem face alegeri deliberate cu privire la care sunt oportunitățile de neratat și care sunt acelea pe care este mai indicat să le refuzăm. Majoritatea dintre noi ne dorim să prosperăm în plan profesional, dar suntem tot mai conștienți și de faptul că relațiile de iubire, de parenting și de prietenie sunt cele care dau sensul existenței noastre, drept urmare miza este mare, iar atenția și resursele merită gestionate cu o cât mai mare înțelepciune. Dacă ne uităm la unii dintre oamenii de succes, vom vedea că aceștia iau decizii profesionale pornind de la prioritățile familiale, cu alte cuvinte își implică cu asumare și curaj viața personală în aspectele care țin de deciziile și activitățile profesionale. Potrivit celor de la Harvard Business Review, aceștia rămân vigilenți atât la capitalul uman, asumându-și responsabilitatea față de muncă, cât și față de viața personală pe termen lung, nu doar timp de câteva zile sau săptămâni.
Dacă ne uităm cu atenție la studiile realizate în variate domenii științifice, vom observa o preocupare crescută a cercetătorilor față de reconcilierea vieții personale cu cea profesională. Iar multe dintre recentele descoperiri ne arată că secretul alegerilor conștientă constă în gestionarea cu înțelepciune a următoarelor aspecte: definirea succesului pentru fiecare individ în parte, managementul atenție (în loc de managementul timpului), angajamentul față de siguranța psihologice acasă și la muncă, o relaționare conștientă cu tehnologia, selectivitate în considerarea priorităților și o bună colaborare în cuplu.
Cele șase criterii care se află la baza alegerilor conștiente:
1. Definirea succesului pentru fiecare persoană în parte. Atunci când ne gândim la proiectele de serviciu știm de regulă ce presupune să ieșim învingători. Același principiu este valabil și pentru formularea alegerilor. Ce ar presupune să ajungem câștigători în proiectul numit viața mea? Această definiție merită ajustată și adaptată în funcție de modul în care evoluăm ca persoane. Pentru cineva succesul poate fi reprezentat de faptul că-și poate încheia ziua de birou la ora 17, cel târziu. Pentru o altă persoană succesul are gustul programului cât mai flexibil, în care în prima parte a zilei este alături de copii și familie, iar spre seară își îndreaptă atenția asupra muncii. Pentru o a treia persoană succesul poate presupune vizibilitate și expunere publică. Pentru mine succesul presupune să îmi respect valorile de viață și să iau decizii în funcție de acestea.
Cele patru valori de viață în care cred și după care-mi ghidez comportamentele sunt curajul, compasiunea, conectarea și credința. Psihologul Madeline Levine, autoarea bestseller-ului Parenting pentru Succes, e de părere că este important să fim în căutarea succesului autentic, care s-ar putea să nu semene deloc cu viziunea pe care o au prietenii noștri asupra succesului, dar care să mă ajute să fiu „cel mai bun om care pot fi”, dar nu de unul singur, ci ca parte din comunitate și să am o contribuție semnificativă la viețile celor din jur. Cu alte cuvinte – definirea succesului presupune să ne descoperim misiunea, prin care intenționăm să ajungem la excelență, fără să ne sacrificăm relațiile și să ne reamintim că sensul vieții este acela de-a contribui cu ceva la starea de bine a celor din jur.
2. Managementul atenție este al doilea criteriu care contribuie la luarea unor decizii favorabile pentru armonia viață profesională, viață personală. Fără doar și poate, trăim în vremuri în care avem mai multe sarcini, decât timp în care să le îndeplinim; ceea ce înseamnă că în loc să căutăm echilibrul, este mai benefic să ne întrebăm cum putem jongla cu prioritățile vieții? Standardele ridicate, impuse atât de ceilalți, cât și de propria persoană – ne-au determinat să credem că suntem multilateral dezvoltați și că trebuie să fim 24/24 în priză. Dar realitatea științifică, ne arată că haosul și agitația nu sunt neapărat ghizii cei mai buni atunci când avem de luat o decizie, iar de ceea ce avem nevoie este o stare mintală care să ne ajute. Mai exact avem nevoie să fim cu adevărat prezenți în momentul prezent și să avem mintea limpede. În edițiile anterioare am vorbit despre această stare ca fiind numită mindfulness sau starea de prezență conștientă.
Din fericire, aceasta nu necesită nicio tehnologie costisitoare și nici un echipament special. Tot ceea ce ne trebuie este să fim atenți la unde se află atenția noastră, să fim deschiși față de mesajele pe care ni le transmite corpul și să acceptăm realitatea așa cum vine. Managementul atenție presupune să îmbrățișăm fiecare provocare cu deschidere, văzând-o drept context de creștere, să spunem „da” oportunităților care rezonează cu perspectiva noastră asupra succesului și să putem rezista impulsului de a face de toate pentru toți. Focusul și ghidarea în funcție de propriile valori de viață ne ajută să fim cu adevărat selectivi și să rămânem pe drumul nostru către succes. În cursul online Mindfulness: exerciții de curaj, compasiune, conectare – disponibil pe #paginadepsihologie.ro, găsiți nenumărate activități practice utile pentru o gestionare cât mai bună a atenției.
3. Angajamentul față de siguranța psihologică, acasă și la job, presupune să căutăm în mod intenționat să facem bine, chiar și atunci când ne este greu. Teoria sistemică – perspectiva care descrie lumea ca fiind interconectată – scoate în evidență ideea de circularitate. Mai exact, totul funcționează urmând traseul reprezentat de simbolul infinitului. Aduc energie pozitivă în relații, fiind atent la comportamentele personale și la nevoile celorlalți, iar investiția de atenție, resurse și timp va da roade. Dacă eman energie negativă în spațiul dintre mine și ceilalți, ceea ce voi primi la schimb va fi cel mai probabil respingere, durere și suferință. Puterea de schimbare este la noi, cu cât vom îndrăzni să facem mai mult bine, cu atât mai multă siguranță psihologică vom aduce în relațiile noastre importante. Asta presupune să ne lărgim perspectiva asupra vieții și să punem conectarea și siguranța psihologică mai presus de impulsurile sau pornirile noastre de moment.
Vorbim în continuare despre reconcilierea vieții profesionale cu existența personală și ducem mai departe conversația despre renunțarea la echilibru și îmbrățișarea alegerilor conștiente. Am discutat până acum despre definirea succesului, managementul atenției, importanța siguranței psihologice, urmând să vorbim despre relaționarea cu tehnologia, selectivitatea în stabilirea priorităților și buna funcționare a vieții de cuplu.
4. Într-o lume tot mai digitalizată, proces încurajat în ultima vreme și de regulile de distanțare fizică este important să decidem care sunt canalele electronice de comunicare prin care suntem accesibili, în special în sfera profesională. Este o reală provocare să fim prezenți la activitățile non-profesionale și să avem un control al impulsului suficient de bine dezvoltat…. încât să nu fim cu ochii și atenția la emailuri, mesaje sau notificări. Viața personală merită 100% din atenția noastră, desigur dacă alegem să investim în acest plan, iar asta implică multă autodisciplină. Vorba aceea, nu putem crește niciun copil păstrând legătura cu el doar prin telefon, așa cum nici proiectele noastre profesionale nu vor da roade dacă ne consumăm tot timpul fiind disponibil pentru comunicarea online. Secretul este să fim disponibili în online, dar să nu exagerăm devenind foarte disponibili, să alegem unul maxim 2 canale de comunicare prin care să-i obișnuim pe oameni că suntem accesibili. Și să ne asigurăm că avem un control cât mai mare asupra comportamentului nostru online.
5. Selectivitatea în stabilirea priorităților presupune să avem relații profesionale și personale suficient de bune încât să putem negocia cu cei din jur atunci când unul dintre cele două planuri necesită mai multă implicare din partea noastră. Cercetătoarea și autoarea Brene Brown vorbește adesea în cărțile și discursurile sale despre importanța vulnerabilității asumate și recunoașterea faptului că nu suntem super-oameni. Unul dintre exemplele potrivite în acest sens se referă la a analiza urgențele și nivelul nostru de energie pentru a decide dacă avem nevoie de ajutor și dacă da, de ce tip de ajutor.
Sunt situații în care viața profesională este atât de solicitantă, din cauza unor crize, încât singura soluție este să solicităm implicarea partenerului, pentru o vreme, și în ceea ce reprezintă îndatoririle noastre de acasă. Cheia este comunicarea, este nevoie de sinceritate și asumare, fără pre multe defensive sau intimidări. Un partener de cuplu va putea empatiza mult mai bine cu nevoile noastre dacă ne arătăm vulnerabili, decât dacă încercăm să ne ascundem limitările.
6. A șasea și probabil una dintre cele mai importante dimensiuni ale procesului de armonizare dintre personal și profesional este dimensiunea vieții de cuplu. În psihologia relațiilor se spune că cei doi parteneri de cuplu sunt arhitecții sistemului familial, dar analizând lucrurile la nivel macro la fel de ușor am putea spune că tot această diadă are un impact major și asupra sistemului profesional.
Cel mai lung studiu din istoria psihologiei, realizat de către mai multe echipe de cercetători de la Harvard, pe o durată de 80 de ani, a evidențiat cât se poate de clar că succesul în toate planurile este influențat de calitatea relațiilor pe care o persoană le are.
Majoritatea oamenilor care au ca valoarea personală și viața de familie – recunosc că relațiile cu cei dragi sunt cel mai bun refugiu relațional din calea momentelor grele, dar și contextul cel mai optim pentru a expanda nivelul de fericire și de împlinire. Partenerii care au grijă unul de visurile celuilalt, potrivit psihologului John Gottman, cei care au șansele cele mai mari să trăiască fericiți până la adânci bătrâneți.
Armonia este importantă, dar uneori totul este despre alegeri, despre comportamentele în care decidem să investim timp, energie și mai puțin despre echilibrul atât de instabil. Iar dacă chiar vrem să împăcăm atât planul personal, cât și pe cel profesional – ajută să știm ce înțelegem noi prin succes, unde ne canalizăm atenția, cum contribuim la cultivarea siguranței psihologice cu cei din jur, cât acces permitem tehnologiei în spațiul dintre noi, cât de selectivi ne permitem să fim și cât de mult prețuim relația de cuplu.
