Secretarul american al Apărării s-a declarat, în mod public, împotriva desfăşurării armatei americane pe străzi în orașele SUA, devenite teatru al unor manifestaţii antirasiste după uciderea lui George Floyd, un afroamerican asfixiat, la 25 mai, la Minneapolis, în timpul arestării sale.
”Eu nu sunt în favoarea decretării stării de insurecţie”, a declarat Mark Esper într-o conferinţă de presă.
O asemenea decizie i-ar permite preşedintelui Donald Trump să desfăşoare militari împotriva protestatarilor şi nu doar a unor rezervişti din Garda Naţională.
După mai multe seri de violențe de stradă, în care au fost raportate cazuri de vandalism, în mai multe orașe a fost decretată starea de urgență pentru a limita deplasările cetățenilor.
Defense Secretary Mark Esper said he opposes sending active-duty troops to put down national protests after Trump threatened to do so https://t.co/ushjkFCJTW
— POLITICO (@politico) June 3, 2020
JUST IN: Defense Sec. Mark Esper provides his account of events Monday evening, in which peaceful protesters were forcibly dispersed ahead of Pres. Trump's photo op at St. John's Church.
The incident has drawn blistering criticism from lawmakers and local religious leaders. pic.twitter.com/S7c8X17xVZ
— ABC News (@ABC) June 3, 2020
Acuzat că se lasă folosit de președintele Donald Trump în scopuri politice, Pentagonul a încercat, marţi, să se distanţeze de afirmaţiile polemice ale ministrului Apărării şi desfăşurarea de întăriri militare în jurul Casei Albe, comentează France Presse.
Într-o ţară în care militarii sunt veneraţi, Mark Esper a stârnit îngrijorare declarând luni că forţele de ordine trebuie “să domine câmpul de bătălie” pentru a restabili ordinea, în timp ce sute de mii de americani protestează împotriva brutalităţilor poliţieneşti, rasismului şi inegalităţilor sociale exacerbate de criza de COVID-19.
Mark Esper şi şeful Statul Major Interarme american, generalul Mark Milley, s-au afişat alături de Donald Trump când acesta a mers pe jos luni seara în faţa bisericii Sf.Ioan, clădire emblematică din apropierea Casei Albe, vandalizată cu o seară înainte în cursul manifestaţiilor.
Ministrul s-a aflat în primul rând al responsabililor administraţiei, aproape de Donald Trump, când acesta a fost fotografiat în faţa bisericii cu o Biblie în mână, la câteva minute după dispersarea brutală, cu lovituri de baston şi cu gaze lacrimogene, a persoanelor care manifestau paşnic în apropierea Casei Albe.
Generalul Milley a fost filmat mergând în ţinută de camuflaj în spatele președintelui.
Imaginile au fost reluate rapid de Casa Albă într-o înregistrare video cu accente electorale.
Toate acestea au stârnit consternare în rândul opoziţiei democrate şi printre foşti responsabili militari.
“America nu este un câmp de bătălie. Concetăţenii noştri nu reprezintă inamicul”, a reacţionat pe Twitter un fost şef de stat major american, generalul (r.) Martin Dempsey.
Un înalt responsabil al Pentagonului a dat asigurări că, atunci când a vorbit despre un “câmp de bătălie”, Esper nu avut niciun gând ascuns şi că, fiind el însuşi fost militar, nu a făcut altceva decât să se exprime într-un “jargon militar”.
Cât despre prezenţa generalului Milley în spatele preşedintelui american în cursul unei ieşiri din Casa Albă, vizibil politică, ea ar fi fost involuntară, a adăugat acest înalt responsabil, sub rezerva anonimatului, scrie AFP.
Preşedintele Trump le-a spus “că vrea să vadă trupele desfăşurate în exterior”, a explicat el, asigurând că nici Esper, nici generalul Milley “nu ştiau că forţele de ordine deciseseră să evacueze” zona.
Congresul s-a sesizat în legătură cu această situaţie, iar preşedintele Comisiei pentru forţele armate din Camera Reprezentanţilor, Adam Smith, şi-a exprimat îngrijorarea marţi faţă de conducerea “autocratică” a preşedintelui Trump şi faţă de “modul în care ea afectează judecata ierarhiei militare”.
“Rolul armatei americane în menţinerea ordinii pe teritoriul SUA este limitat prin lege”, a amintit el.
O lege interzice de fapt utilizarea soldaţilor activi în misiuni de menţinere a ordinii, cu excepţia cazului în care s-ar produce o insurecţie. În caz de dezordine publică, revine fiecărui stat american să apele la foşti poliţişti rezervişti din Garda Naţională.
Contracandidatul democrat Joe Biden l-a acuzat, marţi, pe Donald Trump că ar fi “transformat SUA într-un câmp de bătălie minat de vechi ranchiuni şi noi temeri”.
Minorităţile sunt pe larg reprezentate în cadrul armatei americane, considerată un mod de a accede din punct de vedere social, şi nemulţumirea era palpabilă printre militari la o săptămână după moartea la Minneapolis a lui George Floyd, un afro-american de 46 de ani, asfixiat de un poliţist alb.
“Eu sunt George Floyd!”, a transmis prin Twitter Kaleth Wright, unul dintre militarii afro-americani cei mai cunoscuţi. “La fel ca cea mai mare parte a aviatorilor de culoare, sunt ultragiat să văd un alt afro-american murind la televiziune sub ochii noştri”, a spus el. “Ceea ce li se întâmplă prea des în această ţară afro-americanilor victime ale brutalităţilor poliţieneşti ar putea să mi se întâmple şi mie”, a adăugat Kaleth Wright în unul din mesaje care a avut un larg ecou.
El a primit sprijin public în special din partea celui mai înalt gradat din ierarhia Forţelor aeriene, generalul Dave Goldstein, care într-o scrisoare adresată comandanţilor de unităţi, a calificat moartea lui George Floyd drept “tragedie naţională” şi a anunţat că va participa miercuri, împreună cu Wright, la o dezbatere online despre rasism.
