Zeci de persoane s-au adunat, duminică, la Ambasada Finlandei la București pentru a protesta.
Oamenii sunt nemulțumiți de modul în care este gestionat cazul Cameliei Smicală, ai cărei copii, Mihai și Maria, au fost reținuți de către autoritățile finlandeze. Cativa protestatari au venit cu steaguri ale României, port tradițional românesc și icoane. Dintr-o boxă amenajată în fața misiunii diplomatice a răsunat si imnul României.
Protestul este programat să se încheie cu un document semnat și înaintat Ministerului Afacerilor Externe prin care se cere “eliberarea copiilor care sunt reținuți, încarcerați practic în aceste lagăre de copii, fără a li se respecta drepturile de cetățeni europeni”.
Ministerul Afacerilor Externe a publicat, sâmbătă, pe site-ul instituției, un rezumat al eforturilor făcute în cazul Smicală. Din informațiile prezentate de oficialii români, reiese că autoritățile finlandeze nu doresc sa coopereze în acest caz.
“Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada României la Helsinki s-au implicat în mod prioritar în sprijinul cetățenei române în cauză, încă de la momentul sesizării cu privire la instituționalizarea celor doi copii minori ai acesteia.
Misiunea diplomatică română din capitala Finlandei a stabilit și menține o legătură permanentă cu cetățeana română în cauză, în favoarea căreia a întreprins multiple demersuri de asistență consulară, intervenind în repetate rânduri pe lângă serviciile locale de asistență socială și protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente și Ministerul Afacerilor Externe finlandez.
În cadrul demersurilor întreprinse, Ambasada României la Helsinki a solicitat date privind dosarul întocmit de serviciile sociale finlandeze, care au dus la măsura instituționalizării celor doi minori, însă autoritățile finlandeze au precizat că, în conformitate cu legislaţia finlandeză, nu pot furniza astfel de informații, toate detaliile legate din dosar fiind confidenţiale.
De asemenea, misiunea diplomatică română la Helsinki a solicitat inclusiv dreptul de a-i vizita pe cei doi minori. Solicitarea de vizită a consulului a fost respinsă însă de autoritățile finlandeze, care au invocat interesul superior al minorilor.
Totodată, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a transmis în luna iunie 2016 o solicitare de repatriere a celor doi copii, în vederea integrării în familia biologică extinsă din România prin încredinţarea lor spre creştere şi educare bunicilor materni. Solicitarea a fost înaintată pe cale oficială de Ambasada României la Helsinki către autoritățile finlandeze, care nu au dat curs însă acestei solicitări, prevalându-se de competenţa jurisdicţională exclusivă a instanţelor finlandeze, în conformitate cu normele de drept european în materie.
În context, se impune precizarea că, în conformitate cu reglementările comunitare direct aplicabile în toate statele membre UE (Regulamentul CE nr. 2201/2003), inclusiv în România și Finlanda, competenţa jurisdicţională în materie de exercitare a răspunderii părinteşti asupra unui minor aparţine, ca regulă generală, instanțelor judecătoreşti din statul membru pe teritoriul căruia minorul îşi are reşedinţa obişnuită la momentul sesizării justiției, în speţă instanţelor finlandeze”, anunta Ministerul Afacerilor Externe.
“Precizăm că atât doamna Camelia Jalaskoski, cât şi ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată în Finlanda deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză, şi au domiciliul pe teritoriul Finlandei. Din perspectiva autorităţilor finlandeze, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor, este cea finlandeză, care prevalează în raport cu cetățenia română, aspect învederat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor și demersurilor diplomatice și de asistență consulară ale Ambasadei României la Helsinki.”, potrivit MAE.
MAE și Ambasada României la Helsinki vor acorda în continuare întreaga asistență consulară posibilă în beneficiul cetățenei române.
Povestea Cameliei Smicală
Camelia Smicală, o doctoriță din Piatra Neamţ, stabilit în Finlanda de mai bine de 12 ani, susţine că trăieşte un adevărat coşmar. De când a divorţat de soţul finlandez, iar acesta ar fi ameninţat-o că nu va creşte niciodată singură cei doi copii minori pe care îi au împreună, Camelia Smicală a trecut prin zeci de procese, inclusiv de stabilire a custodiei sau a programelor de vizită. În urmă cu doi ani, femeia a fost declarată custodele copiilor.
Însă, pentru că fostul soţ a continuat să o dea în judecată, autorităţile au instituit măsura protecţiei, prin punerea în executare a unei hotărîri judecătoreşti în urmă unui proces la care doctoriţa nici nu a fost audiată. Singură într-o ţară străină, considerînd că este victima unor abuzuri, alături de copiii de 10 şi 11 ani, doctoriţa s-a hotărît să le facă publice, rugând nişte vecini să filmeze modul brutal în care sunt luaţi cei mici pentru a fi duşi în centrele de plasament.
Însă, instanţa finlandeză a condamnat-o la 6 ani de închisoare, cu suspendare, pentru defăimarea autorităţilor, anume pentru că femeia s-ar fi opus prin violenţă atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii cu forţă. De altfel, imaginile cu executorii care bruschează cei doi minori s-au viralizat online, iar reacţiile nu au întîrziat să apară. S-au făcut mai multe petiţii, mii de români cerându-le autorităţilor să intervină. Atât Camelia Smicală, cât şi cei doi minori, au cetăţenie română.
Luna trecută, ambasadorul Finlandei în România a fost chemat în Parlamentul de la Bucureşti să dea explicaţii despre acest caz. Medicul român spune că de atunci se teme pentru propria viaţă, întrucât i se întîmplă lucruri cel puţin bizare. La o zi după interpelarea din legislativ, doctoriţa şi-a găsit maşina cu sistemul de frânare defect şi mirosind puternic a combustibil. În urmă unei expertize, s-a confirmat un act intenţionat, însă autorul nu a fost identificat.
Acasă, în România, mii de oameni şi-au exprimat susţinerea şi continuă să militeze pentru implicarea autorităţilor în acest caz.
Mama doctoriţei a demarat, la inceputul lunii mai, un protest la Piatra Neamţ, pentru a atrage atenţia asupra faptului că situaţia se agravează.
Bunica maternă a copiilor (care a contribuit la creșterea lor, solicitând inclusiv să îi preia în România pentru educare) nu i-a văzut de 4 ani şi susţine că nici la telefon nu este lăsată să le vorbească. În prezent, Maria (10 ani) şi Mihai (11 ani) se află în două centre de plasament diferite din Finlanda, neavând voie să se vadă.
Copiii refuză să-şi întâlnească tatăl şi spun că a fost de multe ori agresiv cu ei şi cu mama lor. Au scris şi scrisori pe care le-au trimis la ONU, în care roagă să fie lăsaţi să trăiască acasă, alături de mamă şi de sora mai mare de 16 ani, din prima căsătorie a doctoriţei. Povestea dramatică a româncei căreia statul finlandez i-a luat copiii minori seamănă mult cu cea a familiei Bodnariu din Norvegia.
Sursa foto: Facebook Camelia Smicala
