Noul proiect de buget pe acest an a fost publicat vineri de Ministerul Finanţelor. Acest al doilea proiect de buget pentru 2017 al Guvernului condus de Sorin Grindeanu a majorat puternic, faţă de prima variantă, fondurile alocate Ministerului Apărării, dar a redus semnificativ fondurile alocate Serviciului Român de Informaţii. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 70%, faţă de o scădere de 40% în prima variantă.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat la începutul şedinţei de Guvern că reducerile bugetelor unor instituţii ”nu pune în pericol funcţionarea acestora” şi că sunt anumite instituţii ale căror bugete au crescut în anii anterior, iar acum revin la niveluri pe care actualul Executiv le consideră ”absolut încăpătoare”.
”Tot ce a însemnat minus la unele instituţii nu pune în pericol, şi subliniez acest lucru, nu pune în pericol funcţionarea acestor instituţii. Pot să vă dau procente exacte şi pot să vă dau creşteri anuale pe care anumite instituţii le-au avut şi care odată cu bugetul pe care noi îl propunem revin la anumite niveluri pe care noi le considerăm, Guvernul României le consideră absolut încăpătoare pentru ceea ce înseamnă funcţionarea acestor instituţii”, a spus Sorin Grindeanu, la începutul şedinţei.
Dintre ministere, cea mai mare creştere, faţă de prima variantă, este la Ministerul Apărării Naţionale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei, faţă de 11,02 miliarde lei în varianta de luni.
Noul buget este în creştere cu 52% faţă de nivelul din 2016 şi reprezintă exact 2% din PIB, acoperind angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB pentru Apărare.
La Ministerul Afacerilor Interne, noul buget pentru 2017 este de bugetul pentru 2017 este de 11,29 miliarde lei, faţă de 11,18 miliarde lei în prima variantă, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget majorat faţă de varianta iniţială, ajungând la 778,75 milioane lei – faţă de 763,7 milioane lei în varianta de luni -, mai mic cu 0,3% faţă de nivelul cheltuielilor din 2016.
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, are în a doua varaintă de buget fonduri de 6,9 miliarde lei, faţă de 7,1 miliarde lei în prima variantă de buget, fiind în scădere cu 16,9% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.
La Ministerul Educaţiei Naţionale, bugetul pentru 2017 a fost menţinut la nivelul din prima variantă, de 8,24 miliarde lei, dar acum Guvernul susţine că este în creştere cu 26%, deşi în prima variantă era menţionată o scădere cu 7,9%.
În varianta actuală, proiectul menţionează că, în 2016, Ministerul Educaţiei a cheltuit doar 6,5 miliarde lei.
Dintre ministerele cu bugete mari, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are bugetul uşor majorat faţă nivelul din prima variantă, de 17,38 miliarde lei, nivel cu 83,9% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a atragerii mai multor fonduri europene în 2017 şi a realizării unor trasferuri pentru dezvoltarea rurală din bugetul naţional.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale rămâne cu cel mai mare buget, chiar dacă micşorat de la 36,7 miliarde lei în prima variantă până la 35,8 miliarde lei în a doua variantă, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.
Ministerul Transporturilor are şi în a doua variantă unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei (identic cu nivelul din prima variantă), în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016.
Însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.
În schimb, Ministerul Finanţelor Publice are un buget redus la 3,26 miliarde lei, de la 3,46 miliarde lei în prima variantă, fiind în scădere cu 3,1% faţă de 2016.
În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei are un buget uşor majorat faţă de prima varinată, la 3,18 miliarde lei (+4,1%), de la 3,15 miliarde lei în prima variantă.
Bugetul pentru penitenciare este majorat cu 1,4% faţă de 2016, la 1,06 miliarde lei, În prima variantă, publicată luni, bugetul pentru penitenciare era redus cu 1,4% faţă de 2016, la 1,03 miliarde lei.
Ministerul Sănătăţii a primit buget majorat la 7,87 miliarde lei (+16,6% faţă de 2016), de la 7,74 miliarde lei în varianta anterioară, în timp ce Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are un buget menţinut la 766,2 milioane lei (+51,2%).
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 6,7% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 19%, la 1,2 milioane lei.
La camerele parlamentare, bugetele rămân cele din prima varaintă.
Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.
Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.
De asemenea, Călin Popescu-Tăriceanu va avea un fond de 200.000 lei la dispoziţia sa, cu 2% peste nivelul din 2016.
În schimb, Guvernul a tăiat cu 3,5% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 878,6 milioane lei. Nivelul este, totuşi, mai mare faţă de cel din prima variantă de buget, de 838,6 milioane lei. Fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.
Cea mai mare scădere este în continuare la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor , de patru ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 30 milioane lei în 2017. În prima variantă de buget, pentru susţinerea cultelor erau alocate doar 20 milioane lei.
