Camera Deputaților a adoptat tacit, adică fără dezbatere, o inițiativă legislativă a UDMR care prevede acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc.
Mai exact, județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș, locuite preponderent de etnici maghiari, ar urma să aibă un fel de parlament local și un președinte ales pe o perioadă de patru ani.
Proiectul, inițiat la finalul anului trecut de doi deputați UDMR, a fost adoptat tacit deoarece nu a fost dezbătut în timp util de către Camera Deputaților.
Actul normativ prevede că Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați acolo.
De asemenea, inițiativa mai prevede înființarea unui parlament local, numit Consiliul de Autoadministrare, ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și un guvern local – Comisia de Autoadministrare.
Nu în ultimul rând, Ținutul Secuiesc ar urma să aibă propriul președinte, ales prin vot pentru un mandat de patru ani.
Propunerea legislativă mai prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat acolo.
Ținutul Secuiesc ar urma să fie împărțit în șapte subdiviziuni administrative, numite Scaune – teritorii tradiționale secuiești.
Toate avizele primite până acum de inițiativa legislativă sunt negative, dar pentru că nu a fost dezbătută în termenul constituțional de 45 de zile, aceasta a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Proiectul a fost transmis Senatului, care este forul decizional și unde nu poate fi adoptat tacit, ci este obligatoriu un vot.
