Legea dării în plată a trecut de Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Proiectul este gata acum de votul în plenul Camerei, programat pentru miercuri.
Deputații juriști au scos ”Prima Casă” din lege. Practic, românii care și-au cumpărat o locuință prin acest program guvernamental nu vor beneficia de prevederile actului normativ. Amendamentul a fost respins, în ciuda argumentelor aduse de inițiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir.
Deputații juriști au mai stabilit și plafonul pentru suma împrumutată de la bancă pentru achiziţia locuinţei – 250.000 euro.
”Eu doresc, prin acest amendament, să asigurăm continuarea programului guvernamental Prima Casă și în același timp, doresc să ne asigurăm că și cei care au contractat împrumut prin programul Prima Casă, atunci când nu mai pot plăti nu sunt afectați. Trebuie să stingă debitul odată cu darea în plată a bunului ipotecat, adică al casei”, a declarat Daniel Zamfir.
Reprezentanții Băncii Naționale au venit cu contra-argumente. Îl ascultăm pe prim-vicepreședintele BNR, Florin Georgescu.
”În opinia noastră se afectează credibilitatea garanției statului. Pe de altă parte, se restrânge accesul la creditare pentru tineri și persoanele cu venituri reduse, pentru că băncile vor crește avansul de la 5% la 35-40%. În aceste condiții, crește perioada de timp necesară pentru strângerea avansului de la 1 la 8 ani, după calculele noastre și se scumpește creditul, respectiv rata la un credit ipotecar standard în lei ar crește cu 40%”, spune Florin Georgescu.
Și reprezentantul Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Enache Jiru, s-a poziționat împotriva acestui amendament.
”Să spunem că va este dat bunul în plată. Ce va face Ministerul de Finanțe? Vom fi doi coproproetari ai acelui imobil, respectiv statul, prin ANAF, 50% și banca restul 50%. Nu știu cum se vor putea valorifica”, afirmă Enache Jiru.
Pe de altă parte, a fost introdus un amendament prin care creşte plafonul de la 150.000 la 250.000 de euro. Cu alte cuvinte, legea se aplică în cazul creditelor de maximum 250.000 de euro.
”Cred că acel prag de 250.000 de euro ridică probleme de discriminare. Dar cred că măsura înțeleaptă a fost aceea de a da drumul la lege. De lege vor beneficia cei care au făcut un împrumut de până în 250.000 de euro. În situația în care Curtea Constituțională va constata că acel prag este discriminatoriu va trebui să-l eliminăm”, a precizat Daniel Zamfir.
Dar cum se va aplica legea?
”Procedura este foarte clară. Un cetățean care în acest moment are un credit sub 250.000 de euro și nu mai poate plăti rata la bancă, notifică banca spunându-i că dorește să facă darea în plată. Sigur, dacă banca consideră că acel cetățean nu merită să facă darea în plată îl va da în judecată”, a precizat Daniel Zamfir.
Dar ce cred românii despre această lege? Potrivit unui sondaj, peste trei sferturi dintre românii consideră că Darea în plată ar trebui să îi ajute doar pe cei care nu mai fac față ratelor la bănci.
Potrivit sondajului realizat de IRSOP Market Research & Consulting, 89% dintre români cred că este bine să existe o lege care să-i ajute pe cei care au luat un credit și se află în dificultate financiară. 77% dintre respondeți spun că, dacă ar fi o lege care obligă banca să preia casa, atunci de această lege ar trebui să beneficieze doar cei care nu mai pot plăti, nu cei care pot plăti, dar nu mai vor.
Dacă ar ajunge în situația de a nu-și mai putea achita ratele, aproximativ 94% dintre români spun că ar prefera să caute o soluție cu banca și să-și păstreze locuința. Doar 6% doresc o lege care să prevadă desființarea unui contract semnat cu banca și renunțarea la casă.
Pe de altă parte, reprezentanții băncilor spun că adoptarea Legii Dării în plată ar trebui să ducă șa devansarea termenului de intrare în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice.
Studiul s-a realizat la nivel național pe un eșantion de 1.016 persoane, la comanda Asociației Române a Băncilor.
