Programul național de recuperare a materiei pierdute sau neasimilate suficient în pandemie va continua și în anul școlar care vine, a anunțat secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar Sorin Ion.
Până acum, aproximativ 150 de mii de elevi, majoritatea de la sate, au mers la școală pentru pre suplimentare. Asta înseamnă cam 5% dintre elevi.
Aproape jumătate dintre cadrele didactice intervievate de organizația Salvați Copiii în cadrul unui studiu spun că aceste ore remediale trebuie continuate și în vacanța de vară.
Secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar Sorin Ion:
”De la 1 septembrie încolo, identificăm surse de finanțare pentru continuarea acestui proiect cel puțin și în anul școlar viitor, dacă nu și o permanentizare a lui. Din punctul nostru de vedere am făcut ce puteam face în condițiile de finanțare cunoscute, în condițiile resursei umane pe care o avem la dispoziție”.
Orele remediale la școală ar trebui însă completate de o masă și de asigurarea transportului pentru elevi defavorizați, cei care abandonează cel mai des școala.
Roxana Paraschiv a coordonat studiul Salvați Copiii referitor la efectele pandemiei asupra copiilor de școală și spune că lipsa orelor fizice i-a făcit pe elevi mai violenți și mai dependenți de jocuri:
”Efectul a fost devastator având în vedere că mulți elevi provin din medii defavorizate cu părinți care nu știu să scrie și să citească. Chiar și în cazul acelor elevi care au primit dispozitivele necesare au existat probleme de conexiune la internet.”
1.100 de cadre didactive au răspuns la întrebările organizației Salvați Copiii, în perioada mai-iunie 2021.
Din studiu, mai reiese, potrivit organizației, că:
- Mulți profesori estimează că educația online a condus la stagnare în achiziții sau chiar la regres, mai ales în cazul elevilor mici;
- Scăderea motivației pentru învățare și a autonomiei în învățare este foarte frecvent sesizată de profesori;
- Multe cadre didactice au semnalat efecte negative asupra bunăstării emoționale și abilităților sociale (pierderea capacității de interacțiune/socializare, opoziționism sau timiditate exagerată, dependență de tehnologie);
- Deprivarea materială severă a crescut în 2020 ușor în populația generală, de la 14,5% la 15,2%, dar a crescut mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% și a înregistrat o creștere dramatică în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%;
- Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii.
