România e nevoită să ia noi restricţii împotriva răspândirii coronavirusului pentru că nu testăm suficient şi nu identificăm cazurile prin anchete epidemiologice, spune profesorul în sănătate publică la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, Răzvan Cherecheş.
Populaţia plăteşte practic costurile pentru că autorităţile nu au acţionat la timp pentru a creşte capacitatea de depistare a infecţiilor, a spus Răzvan Cherecheş în emisiunea Deşteptarea la Europa FM:
„Noi ne restricționăm timpul, noi ne ținem copiii acasă, noi nu mai ieșim noaptea pe stradă, noi nu mai facem activitate fizică. Mi se pare ridicol că Guvernul, în loc să crească capacitatea de testare, care ține exclusiv de ei, în loc să crească capacitatea de implementare a anchetelor epidemiologice în 24 de ore, cum se face în toată lumea, pune presiune pe populație.”
Răzvan Cherecheş mai spune că anchetele epidemiologice nu trebuie neapărat să fie făcute de personal medical:
„În Australia, unde acum s-a reluat viața la normal, anchetele au fost făcute de către militari, au adus 1.700 de militari, care au făcut anchetele epidemiologice. La noi, în continuare, achetele epidemiologice se insistă, dintr-un motiv care este profund irațional, că doar medicii sau doar sub supravegherea strictă a medicilor epidemiologi, se poate face anchetă epidemiologică. Încă nu avem un protocol standardizat, cum au toate țările din vest și care să poată fi urmat de orice persoană cu un training minimal, care poate să fie un video, persoana respectivă poate să fie oriunde în țară.”
Profesorul de sănătate publică explică şi de ce e necesar să purtăm masca şi când suntem singuri pe stradă:
„Atunci când te plimbi singur pe stradă sau în parc nu e niciun motiv rațional pentru care să porți mască, dar obligativitatea purtării măștii peste tot crește șansele ca atunci când intri în contact cu alte persoane să poți mască.”
Răzvan Cherecheş mai spune că singurul indicator obiectiv privind evoluţia epidemiei în acest moment este numărul de decese. Până acum urmăream numărul paturilor ocupate la terapie intensivă, doar că în acest moment nu mai este relevant:
„Noi, în România, avem un sistem diferit de alte țări, în sensul că, dacă avem o persoană pe o secție de cardiologie, de pneumonologie, care are simptomele și este suficient de sever ca să fie internat pe secția de terapie intensivă, dar pe terapie intensivă nu mai există locuri, nu este mutat acolo. Noi nu știm câți pacienți ar avea nevoie de terapie intensivă, dar nu au unde să fie duși, pentru că aceia nu sunt numărați.”
