Într-o reacţie publicată pe pagina de Facebook a Ministerului Public, procurorul general Augustin Lazăr reafirmă că propunerea de revocarea nu are argumente legale.
“Având în vedere decizia ministrului Justiției de a propune revocarea din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă poziția exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruța Kovesi”, se menţionează în mesajul postat după declaraţia de presă a lui Tudorel Toader.
Ministrul a anunţat că începe procedura de destituire a şefei Anticorupţie, la adresa căreia a formulat mai multe acuzaţii, între care aceea că şefa DNA a avut un “comportament excesiv de autoritar și discreționar”.
Raportul va fi înaintat Consiliului Superior al Magistraturii, de la care se aşteaptă un aviz pozitiv sau negativ.
Documentul va ajunge mai apoi pe masa şefului statului, care va avea ultimul cuvânt asupra propunerii de revocare.
La finalul prezentării, pe puncte, a unei ample introduceri a “Raportului privind activitatea managerială la DNA”, de 36 de pagini, Tudorel Toader a anunțat, joi seara, că va cere revocarea din funcție a procurorului șef al DNA.
„Nu putem accepta comportamente nelegale, defăimătoare la adresa României.
DNA trebuie să continue să lucreze în mod legal. DNA nu trebuie să se confunde cu șeful ei, al cărui comportament poate pune în pericol chiar instituția pe care o conduce. Activitatea DNA trebuie să continue dar în conformitate cu statul de drept.
Nimeni nu e mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să eliminăm ceea ce este rău ”, a declarat Ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunțând că declanșează procedura pentru revocarea Laurei Codruța Koveși, procurorul șef al DNA.
Ministrul Tudorel Toader a precizat că întregul raport de 36 de pagini va fi publicat pe site-ul Ministerului Justiției, doar că acesta nu mai este accesibil începând cu ora 18.
PRINCIPALELE DECLARAȚII ALE MINISTRULUI JUSTIȚIEI, TUDOREL TOADER
– Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a criticat activitatea DNA pentru o serie de anchete care au vizat oportunitatea unor acte guvernamentale, dar și pentru faptul că procurorul șef al DNA a refuzat în mod repetet să participe la audierile în comisii parlamentare.
El a vorbit despre un comportament autoritar, discreționar al procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, pe care o acuză că a obstrucționat activitatea de control a Inspecției Judiciare la DNA.
De-asemenea, o acuză pe Kovesi că și-a depășit limitele competenței și a intervenit în anchete și că a prioritizat rezolvarea dosarelor cu impact mediatic.
Kovesi a fost, de-asemenea, acuzată de Ministrul Justiției, că a contestat repetat actele și autoritatea constituționale.
„Procurorul șef a contestat însăși Constituția țării”
– Tudorel Toader a mai spus că declarațiile Laurei Codruța Kovesi făcute presei străine au adus un prejudiciu de imagine României.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, că declanşarea unei anchete penale, care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, a creat o stare de tensiune şi a blocat practic activitatea de legiuitor a Guvernului.
“Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, prin ridicare de acte, audierea unui număr mare de funcţionari, sceretari de stat şi miniştri a creat o stare de tensiune, creând premisele unui blocaj”, a declarat Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a criticat faptul că procurorii DNA şi-au arogat practic competenţe pe care nu le posedau și că a încercat să obțină condamnări cu orice preț.
– “Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Curtea mai spunea că, prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o poseda, controlul modului de adoptare a unui act normativ, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi. Prin urmare, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constiţională, reţinând şi conduita pe care trebuia să o urmeze DNA”, a completat Toader.
Tudorel Toader a precizat că, în 14 ani, Curtea Constituţională a constatat 13 conflicte între instituţii ale statului, dintre care două generate de DNA în 2017.
– Procurorul șef al DNA a luat măsuri pentru verificarea procurorilor din subordine. Mircea Negulescu a fost lăudat, în loc să fie cercetat.
- DNA a falsificat niște convorbiri telefonice. Instanțele au arătat neconcordanțe între ce se vede și ce se aude. A tergiversat anumite cauze – de exemplu, cazul Microsoft. E INADMISIBIL.
- Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și a conduitei unor procurori. Mă refer la DNA Ploiești. Șeful trebuia să verifice ce se întâmplă acolo.
”CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă”
„CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice opotunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.
Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.
– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.
-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.
– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.
– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.
– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.
