În exclusivitate pentru Europa FM, Procurorul General al României, Gabriela Scutea, anunță că 9 dosare au fost deja trimise în judecată.
63 au fost clasate.
O parte dintre dosare vizează și felul în care au apărut focarele de la Spitalul Municipal din București, de la Spitalul Județean Suceava, dar și la Maternitatea din Timișoara.
“O să exemplific câteva, este vorba de cazul de la Maternitatea din Timișoara, după care cel mai mediatizat și cel mai grav caz cel de la Spitalul Județean din Suceava. Mai avem, de asemenea, o sesizare formulată la Spitalul Universitar din București. Da, sunt plângeri penale și sunt vizate fie persoane din managementul unității medicale, fie persoane care efectiv aveau atribuții de îngrijire, de aplicare a recomandărilor terapeutice și ceva s-a interpus pe acest traseu de exercitare al atribuțiilor de serviciu,” ne-a explicat Gabriela Scutea.
De departe, cea mai gravă situație este Suceava, unde pentru audieri procurorii au creat o sală specială de anchetă, i-a declarat procurorul Ancăi Grădinaru.
Pentru a clarifica felul în care au apărut focarele de la Spitalul Județean din Suceava, Spitalul Militar din Focșani și de la Deva, focare în care au murit mulți bolnavi, Parchetul General va face echipă cu militarii care au condus sau conduc unitățile sanitare respective, adaugă Gabriela Scutea.
Procurorul General mai spune că procurorii au început o anchetă și pentru elucidarea felului în care s-a făcut una dintre primele mari achiziții de materiale de protecție de către stat.
Direcția Națională Anticorupție a deschis deja dosar penal în cazul cumpărării de materiale prin firma unei bucătărese din Giurgiu.
” Este un fapt de neînțeles că la debutul unei investigații, atunci când trebuie să-ți construiești o strategie de anchetă, un organ necompetent a comentat asupra sesizării din oficiu și a declinării către DNA”, a mai spus Procurorul General.
Potrivit Recorder, în luna martie, Guvernul României, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, a încheiat un acord cadru în valoare de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro) pentru achiziționarea de măști de protecție. Contractul a fost încredințat firmei Romwine&Cofee, înființată în urmă cu un an și având ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”.
Romwine&Cofee este deținută în acte de o anume Maria Cristian și are sediul în satul Uzunu din comuna Călugăreni (Giurgiu), au mai scris jurnaliștii Recorder, care au explicat că firma nu avea experiență în astfel de achiziții.
La 27 martie, premierul Ludovic Orban a declarat că va fi verificat acest contract.
La Europa FM, Gabriela Scutea spune că neplata unei amenzi nu mai poate fi motiv de cercetare penală.
Până acum, polițiștii au amendat peste 300.000 de persoane, iar valoarea amenzilor depășește 120 de milioane de euro.
Aplicate în timpul stării de urgență, instituită în contextul epidemiei de nou coronavirus, aceste sancțiuni contravenționale sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ca valoare și număr.
“Sancțiunile penale sunt separate de sancțiunile contravenționale. Practic, din anul 2002, amenda contravențională nu mai poate fi transformată în închisoare nici măcar contravențională. Sunt convinsă că primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgență și reluarea activității de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancționare contravențională”, declară Gabriela Scutea.
“Probabil, cetățenii vor contesta sancțiunile pentru că ele sunt într-un cuantum mai ridicat decât alte amenzi și vă dați seama că pentru fiecare om o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă”, a adăugat procurorul.
Procurorul General al României pledează în continuare pentru desființarea Secției de Investigare a Magistraților, secție înființată în mandatul PSD.
Într-un interviu acordat Europa FM, Gabriela Scutea precizează că proiectul de lege propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ar trebui adoptat cât mai repede. Proiectul prevede desființarea secției.
“Voi susține, în ceea ce privește demersul domnului ministru Predoiu, indiferent când va avea loc, argumente foarte clare cu privire la modul de funcționare a Secției și calitatea activității de urmărire penală, în așa fel încât să transpară pentru cetățeni că realizarea dreptății nu este dată de această structură organizatorică. Această secție a retras niște căi de atac în cauze de mare corupție (…) este cazul Hrebenciu. Dincolo de asta, nici nu mai avem ce să comentăm!”, ne-a declarat procurorul.
Până la desființare, Secția trebuie să aibă mai mulți procurori, susține Gabriela Scutea.
“Din atât de puțini câți erau, dumnealor au rămas și mai puțini. În condițiile în care ne punem întrebări legitime despre faptul că eventuale plângeri împotriva procurorilor din Secție vor fi investigate tot în Secție, este o perspectivă bună ca în acea secție să fie numai 5-6-7 oameni? Din punctul meu de vedere, nu (…) [scema de personal – n. red] ar trebui cel puțin ușor îmbunătățită, nu neapărat completată până la 15, așa cum prevede legea”, i-a spus procurorul Ancăi Grădinaru.
Potrivit potralului G4Media, de la operaționlizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în octombrie 2018, și până pe 31 decembrie 2019, procurorii de acesteia au trimis în judecată numai 4 cauze.
O nouă procedură este cerută de mult timp și de experții europeni în rapoartele MCV.
Gabriela Scutea consideră că demiterea ad-hoc a șefilor parchetelor afectează independența procurorilor.
“Va exista o conlucrare atât cu Consiliul Superior al Magistraturii, cât și cu ministrul Justiției, în vederea constatării unui sistem echilibrat în ceea ce privește numire și revocarea din funcție a oficialilor de rang înalt din sistemul judiciar, pentru că în decizia Curții Europene se face trimitere foarte clară. O funcție de acest nivel servește cetățenii și statul. Nu trebuie să ne gândim neapărat la numele atașate, într-o perioadă sau alta, unei funcții. Procedura s-a desfășurat cu privire la funcție”, precizează Procurorul General.
Marți, Curtea Europeană a Drepturilor României a decis că Laura Codruța Kovesi a fost demisă abuziv, în 2018, din funcția de procuror șef al DNA și nu i s-a respectat dreptul la liberă exprimare. Invitată în emisiunea Piața Victoriei, la Europa FM, Laura Codruța Kovesi a vorbit despre semnificația hotărârii și despre consecințele acesteia.
INTERVIUL INTEGRAL cu Gabriela Scutea, realizat de Anca Grădinaru
