Procurorii reuniţi luni în Adunarea Generală a DIICOT au decis să-i trimită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care solicită respingerea numirii lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT, au declarat, pentru surse judiciare pentru Agerpres.
Hotărârea s-a luatcu 154 voturi pentru şi 47 voturi împotrivă.
“Procurorii DIICOT constituiţi azi, 18 iunie, în Adunarea Generală au adoptat prezentul document şi vă solicită să respingeţi, conform art. 54, alin.3 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, propunerea formulată de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT a domnului Felix Oliver Bănilă, urmând să constataţi în principal grava neconcordanţă dintre motivarea hotărârii CSM nr.232 din data de 05.06.2018 şi prestaţia transmisă în direct pe web site-ul CSM a domnului Felix Bănilă, în cadrul interviului din data de 05.06.2018, fapt ce face ca întreaga procedură, inclusiv cea derulată în cabinetul ministrului Justiţiei din data de 11.05.2018, să fie viciată, afectată intrinsec de alte motive, necunoscute nouă, decât cele care ar fi putut conduce la o justă apreciere a candidatului. Ce altceva este această gravă neconcordanţă decât un viciu care afectează legalitatea procedurii desfăşurate?”, se arată în documentul trimis preşedintelui Iohannis, conform surselor.
Procurorii DIICOT au apreciat că avizul pozitiv dat de Secţia pentru procurori a CSM, cu o majoritate de 4 la 3, incluzând la votul pozitiv şi pe cel al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a transformat “serioasele carenţe” demonstrate de Felix Bănilă la interviu în adevărate “calităţi”.
Sursele mai spun că în documentul trimis preşedintelui se mai menţionează că Felix Bănilă a arătat în timpul audierii de la CSM o “nescuzabilă şi superficială cunoaştere” cu privire la activitatea DIICOT.
Procurorii DIICOT au mai reclamat faptul că Felix Bănilă nu cunoaşte o limbă străină, nu a răspuns la interviu care sunt dispoziţiile legale privind calitatea ofiţerilor de poliţie judiciară detaşaţi la DIICOT şi nici la întrebările legate de strategia naţională de combatere a criminalităţii organizate şi de strategia naţională privind combatarea traficului de persoane şi migranţi.
Una dintre concluziile procurorilor DIICOT a fost că “aspiraţiile” lui Felix Bănilă “sunt cu mult peste măsura cunoştinţelor sale despre DIICOT”.
Pe 11 iunie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de procuror-şef al DIICOT, după ce acesta primise aviz favorabil din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În motivarea avizului favorabil dat de Secţia pentru procurori a CSM se menţionează că Felix Bănilă a identificat soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii DIICOT şi a prezentat o viziune de ansamblu asupra activităţii Direcţiei la interviul susţinut în faţa Consiliului Superior al Magistraturii.
“Din cuprinsul prestaţiei domnului procuror, la susţinerea interviului în faţa secţiei, rezultă că acesta a dat dovadă de profesionalism, de o bună cunoaştere a sistemului judiciar şi a problemelor reale cu care se confruntă acesta, prezentând o viziune de ansamblu asupra activităţii DIICOT şi identificând soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii structurii. Nu în ultimul rând, lucrările prezentate îndeplinesc cerinţele de calitate redate prin coerenţa de exprimare în argumentarea clară şi logica în expunerea datelor”, potrivit motivării publicate de CSM.
Secţia pentru procurori a mai reţinut că Felix Bănilă “a formulat obiective clare şi precise” şi a indicat măsuri adecvate pentru realizarea acestora, în scopul creşterii performanţelor DIICOT, în vederea realizării unui sistem judiciar modern, care să se adapteze cerinţelor UE.
Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi – Daniel Horodniceanu, actualul procuror-şef al instituţiei, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
