România Liberă observă că salariile din Camera Deputaţilor au ajuns foarte consistente. Secretarul general are leafa mai mare decât a şeful statului, anume 17.900 de lei. Indemnizaţia preşedintelui Klaus Iohnnis este de 17.400 de lei. Şef al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea încaseară 16.675 de lei. La Parlament, un bucatar-şef are 3.816 lei, un bucătar simplu are 2.963 lei, iar un şofer are 3.703 lei. Salariile liftierilor sunt de 2.365 lei, la fel ca un muncitor spălator sau un bufetier.
Adevărul scrie că Liviu Dragnea merge pe mâna lui Viktor Orban. Premierul ungar a stârnit un interes subit pentru atragerea României în tabăra grupului de la Vişegrad, care se află pe poziţii divergente cu statele care au greutate în Uniunea Europeană. Potrivit unor surse din PSD, Viktor Orban este unul dintre politicienii preferaţi ai lui Liviu Dragnea. Singura opoziţie mai poate veni din partea preşedintelui Klaus Iohannis.
Jurnalul Naţional noteză că, prin modificarea legii pentru finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, sumele obţinute ilegal de formaţiunile politice nu vor mai putea fi confiscate şi vărsate la bugetul de stat. În campania electorală din 2016, nu au putut fi justificate peste 3 milioane de lei dintr-un total de 50 de milioane folosite pentru promovarea candidaţilor. De notorietate este declaraţia de anul trecut a fostului ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, care a dezvăluit că o parte din şpaga primită în dosarul Microsoft a ajuns în conturile defunctului PDL.
Numerarul în circulaţie a depăşit, în august, pragul de 60 de miliarde de lei, echivalentul a peste 13 miliarde de euro, în luna august a acestui an, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii ani, aflăm din Ziarul Financiar. Cash-ul din economie a înregistrat creşteri anuale de două cifre în ultimul deceniu, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. Nivelul banilor existenţi în economie a crescut accelerat între anii 2004 şi 2007, perioada de boom a economiei, când şi activitatea de creditare creştea spectaculos. Avântul din ultima perioadă al cash-ului este pus pe seama creşterii consumului, dar şi al nivelului redus de educa]ie financiară. În plus, volumul ridicat al numerarului din circulaţie evidenţiază preferinţa romånilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu, susţin specialiştii. În ţările dezvoltate din Europa, cea mai mare preferinţă pentru cash este întâlnită în Germania.
