Adevărul scrie că definiri vagi, carenţe în legislaţie, precum şi categorii întregi de forme de hărţuire care nu intrau sub incidenţa legii au făcut ca în România să fie frecvente situaţiile în care femeile nu aveau cui să ceară ajutorul în situaţia în care erau agresate pe stradă, în metrou sau în autobuz. Altfel spus, formele considerate mai uşoare, precum hărţuirea stradală, căreia îi cad victime mii de femei (pipăitul, fluieratul, adresarea de apelative precum „păpuşă“, „pisi“, propuneri cu diverse conţinuturi obscene etc.), reuşeau să scape legii penale, iar pe Codul Civil poliţiştii nu aveau la îndemână instrumente pe care să le aplice în astfel de cazuri. De acum încolo, astfel de practici ar trebui să poată fi sancţionate contravenţional cu amenzi de până la 10.000 de lei. Condiţia este că femeia hărţuită pe stradă să sune imediat la 112 şi să povestească ce a păţit, sau de faţă să fie un agent. Mai exact, să poată dovedi că a fost agresată. Legea, greu de aplicat Concret, criminologii spun că legea va fi extrem de greu de aplicat, pentru că agresiunile sunt dificil de probat
Potrivit României Libere, bugetul principalului serviciu secret s-a dublat în ultimii șapte ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări NATO cu tradiție în domeniu. În 2011, statul cheltuia 1,1 miliarde de lei pentru Serviciul Român de Informații (SRI) prin bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Campionul creșterilor a fost Victor Ponta, în 2015 statul român alocând 1,9 miliarde pentru SRI. În 2018, bugetul SRI a ajuns la 2,3 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de site-ul romaniacurata.ro, SRI are cheltuieli-record, comparativ cu serviciile secrete din alte nouă țări NATO incluse în studiu. Numărul de angajați este secret, dar cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO. În România, bugetul SRI este mai mare comparativ cu cel al SIE, în timp ce țările occidentale alocă mai mulți bani serviciilor de informații externe. Guvernul Dăncilă a anunțat, recent, o tăiere a fondurilor SRI.
Ministerul Culturii îi îngroapă pe Bălănel și Miaunel, observă Jurnalul Naţional. Studioul cinematografic Animafilm, fondat acum mai bine de jumătate de secol de către legendarul Ion Popescu Gopo, se îndreaptă încet, dar sigur, spre faliment. Fără producţii în ultimii ani, instituția a acumulat datorii istorice la stat de circa 1,4 milioane lei. Zeci de sesizări au fost ignorate de miniştrii ultimilor ani, iar statul, în calitate de acționar majoritar, se face că nu vede dezastrul.
Ziarul Financiar remarcă optimismul guvernatorului Băncii Naţionale. Perspectiva scăderii inflaţiei anuale, creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară, scăderea lichidităţii, aprecierea monedei naţionale şi temperarea ritmului de creştere economică au determinat conducerea BNR să menţină dobânda-cheie la 2,5% la cea de-a şasea şedinţă de politică monetară din acest an. În contextul deficitului de lichiditate din piaţă, BNR le-a dat băncilor 10,5 mld. lei în prima operaţiune repo organizată în 2018, prin care banca centrală achiziţionează temporar titluri de stat aflate în portofoliul instituţiilor de credit oferindu-le lichiditate. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că o parte din lichidităţile băncilor a fost folosită în 2018 în procesul de creditare, evoluţia creditării depăşind creşterea economică. În aceste condiţii creditul devine un motor al creşterii economice în contextul în care se diminuează impactul măsurilor fiscal-bugetare relaxate. „Noi am asistat la o cădere a intermedierii financiare, dar se pare că s-a produs punctul de cotitură. Să nu zicem hop totuşi până nu sărim gardul, pentru că avem o evoluţie a creditării care depăşeşte creşterea economică, bate spre 7%, creşterea va fi undeva la 4% anul acesta. Atunci, vom avea o creştere a intermedierii financiare. O parte din aceste lichidităţi încep să fie folosite în procesul de creditare, ceea ce este un lucru foarte bun“. Creditul acordat sectorului privat a înregistrat anul trecut creşteri de circa 5%, în condiţiile în care economia a făcut un salt de aproape 7% în 2017. Iar în prima jumătate a acestui an ritmul de creştere al creditării a depăşit 6% în termeni anuali, ajungând la 6,8% în iunie, în timp ce ascensiunea economiei s-a temperat. Majoritatea analiştilor au anticipat că BNR va decide să continue ciclul de întărire a politicii monetare, printr-o nouă majorare a ratei, până la 2,75%. Ultima majorare a dobânzii-cheie, până la 2,5%, a fost operată în luna mai. Rata anuală a inflaţiei şi-a stopat creşterea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4%, deasupra intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie. Iar noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflaţiei în trimestrul al treilea, în condiţiile menţinerii ei deasupra intervalului ţintei, urmată de coborârea ei mai pronunţată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-ţintă de 1,5-3,5%, anticipează membrii conducerii BNR.
9 minute lideri, titrează Gazeta Sporturilor. Dinamoviştii au condus cu 2-1 pe terenul Gaz Metan şi au ocupat, întâia oară în ultimii doi ani, prima poziţie în clasamentul momentului, dar medieşenii au întors repede scorul, obţinând victoria cu 3-2.
