Răfuiala ticăloşilor, titrează România Liberă. În momentul de faţă, asistam în politica româneasca la un război de tip mafiot, în care se înfruntă doua tabere conduse de un condamnat cu un dosar pe rol şi de un plagiator cu două dosare penale. Victor Ponta a ajuns la şefia PSD în 2010, cu sprijinul lui Liviu Dragnea, care i-a fost apoi şef de campanie la alegerile prezidenţiale din 2015. La acea vreme, erau buni tovarăşi, trecuţi împreuna printr-o tentativa de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţia de şef al statului, în 2012. În toate formulele guvernării lui Victor Ponta au fost şi oamenii care acum se plasează de partea lui Liviu Dragnea. Chiar Darius Vâlcov, autorul raportului de evaluare a guvernării Grindeanu, a fost unul dintre miniştrii lăudaţi de premierul Ponta, în special pentru Codul Fiscal. Acum, acelaşi Vâlcov a devenit omul de încredere al baronului de Teleorman. În realitate, între Liviu Dragnea şi Victor Ponta nu există nicio diferenţă.
Jurnalul Naţional observă că Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu sunt la mâna trădătorilor. UDMR nu participă azi la votul pe moțiunea de cenzură. Chiar și fără sprijin maghiar, oamenii lui Liviu Dragnea au dat asigurări că moţiunea va trece. Teoretic, PSD şi ALDE au împreună 245 de senatori şi deputaţi, cu 12 peste cele 233 de voturi necesare. La zestrea coaliţiei ar putea contribui şi ‘dezertori’ din PNL și PMP. Preşedintele Senatului a admis că vor exista şi trădători în coaliție: ‘Sunt cu aproximaţie 16 sau 17’, potrivit lui Călin Popescu Tăriceanu. De cealaltă parte, Victor Ponta a negociat cu mai mulţi pesedişti în speranţa că va mai ‘pescui’ câteva voturi împotriva lui Liviu Dragnea.
Adevărul scrie despre calvarul femeii abuzate în timpul Mineriadei din iunie 1990. Dosarul a scos la iveală povestea uneia dintre cele 1.250 de persoane reţinute ilegal de mineri. Ulterior, femeia a fost închisă timp de două zile într-un garaj din Academia de Poliţie şi umilită de militari în termen. În zorii zilei de 14 iunie 1990, minerii conduşi de Miron Cozma ocupau – sub coordonarea poliţiei – sediile Universităţii Bucureşti şi Institutului de Arhitectură, devastând sediile partidelor istorice şi ale unor ziare. Sute de bucureşteni au fost bătuţi în plină de stradă.
Ziarul Financiar consemnează că, în primele trei luni din an, România a luat de la Uniunea Europenă fonduri structurale de doar 4 milioane de euro, faţă de un milliard şi jumătate de euro în primele trei luni din 2016 şi tot 1,5 miliarde de euro în primele trei luni din 2015. Toate fondurile de la UE intrate în primele trei luni din an în România sunt de 1,2 miliarde de euro şi de 3,9 miliarde de euro în primele patru luni din an, potrivit execuţiei bugetului general consolidat. Doar că guvernul actual a schimbat modalitatea de raportare şi raportează acum în execuţia bugetară ca sume intrate în ţară şi plăţile directe către fermieri, care până anul acesta nu erau vizibile în execuţia bugetului general consolidat publicată de Finanţe. Rata infimă de absorbţie pentru fondurile structurale are o singură explicaţie: România nu are acreditată nicio agenţie de management, or absorbţia se realizează prin intermediul unor astfel de agenţii. Criza guvernamentală ar putea întârzia serios acreditarea şi, implicit, absorbţia.
Gazeta Sporturilor dezvăluie că Gheorghe Hgi a refuzat o oferă de două milioane de euro. O casă de pariuri dorea să devină sponsorul campioanei şi să dea numele stadionului din Ovidiu. ‘Regele’ s-a opus cu vehemenţă parteneriatului.
