Se modernizează ‘Beciul domnesc’, anunță Adevărul. Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de regulament privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă. Printre schimbările menite să facă viaţa mai uşoară după gratii se numără dreptul de a face cumpărături, dreptul la încheierea unei căsătorii, dreptul de a comunica online şi dreptul la vizită intimă. Condamnările suferite de România la CEDO privind condiţiile de detenţie, dar şi acuzaţiile făcute de VIP-urile care au trecut pe la Arestul Central au sensibilizat autorităţile. Ministerul Afacerilor Interne a elaborat, recent, proiectul unui nou regulament privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, care a fost pus în dezbatere publică. Documentul, la a cărui elaborare au fost avute în vedere recomandările instituţiilor europene competente în materie, în special ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante, aduce mai multe schimbări menite să facă viaţa mai uşoară după gratii. Printre acestea se numără dreptul de a face cumpărături, dreptul la încheierea unei căsătorii, dreptul de a comunica online sau dreptul la vizită intimă. În ceea ce priveşte ”spectacolul cătuşelor” acuzat de Elena Udrea, noul regulament lasă la latitudinea şefilor de escortă imobilizarea celor arestaţi.
România Liberă consemnează că refuzul unei persoane de a oferi informații unei comisii parlamentare de anchetă nu constituie infracțiune, a decis CCR. În schimb, o comisie de anchetă își poate continua activitatea în paralel cu o anchetă judiciară. Este firesc ca persoana citată să se prezinte şi să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă, consideră judecătorii Curții Constituționale (CCR). Interpretarea apare în motivarea deciziei prin care CCR a respins o sesizare formulată de parlamentari ai PNL şi USR privind modificarea şi completarea regulamentelor parlamentare. Însă, refuzul persoanelor invitate la Comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei nu constituie infracţiune. Organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pe baza datelor existente. „Sesizarea organului de urmărire penală are în vedere constatările comisiei de anchetă referitoare la faptul că funcționarul public avea cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală și a omis sesizarea organelor de urmărire penală“, se explică în motivare. Aici, CCR anulează prevederile votate de parlamentari potrivit cărora „refuzul persoanelor invitate la Comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală“. Portițe pentru magistrați Motivarea a fost publicată în condițiile în care Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 a invitat-o la audieri pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, iar aceasta a refuzat. Parlamentarii au sesizat Ministerul Justiției și i-au solicitat șefei DNA să le răspundă în scris. În caz contrar, ei au amenințat că vor sesiza Parchetul General. Motivarea CCR lasă fără bază juridică un asemenea demers – Kövesi nu poate fi sancționată dacă nu se prezintă sau nu răspunde în scris. Din motivarea CCR reiese că o eventuală sesizare de urmărire penală se poate depune doar dacă parlamentarii află că Laura Codruța Kövesi a fost implicată în operațiuni ilegale sau avea cunoștință că se desfășoară activități ilegale și nu a sesizat Parchetul General sau DNA.
Potrivit Jurnalului Naţional, Curtea Constituţională ar fi de acord cu instituirea unui control de constituţionalitate asupra hotărârilor judecătoreşti. Una dintre condiții, aceea ca CCR să fie unica autoritate competentă în această privinţă. Procedura nu este reglementată, deocamdată, în legislaţia românească, însă o decizie a Curții din 31 mai 2017 lasă Parlamentului posibilitatea de a adopta un act normativ în acest sens. Magistraţii avertizează că astfel s-ar repune în discuţie hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat.
Ziarul Financiar scrie că Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a încasat în 2016 venituri nete de 1 milion de lei (echivalentul a circa 84.385 de lei pe lună, adică 18.700 de euro/ lună), în scădere cu 12% faţă de anul anterior, potrivit datelor din declaraţiile sale de avere. Comparativ cu situaţia de acum 10 ani, veniturile salariale ale guvernatorului au crescut de trei ori. Anul trecut a fost primul an din 2007 încoace de când guvernatorul şi întreaga conducere a BNR şi-au publicat veniturile salariale din anul anterior, după ce banca s-a confruntat cu un val de critici referitoare la lipsa de transparenţă prin nepublicarea veniturilor în declaraţiile de avere. Pe lângă veniturile de la BNR, guvernatorul a mai obţinut anul trecut peste 34.000 de lei din calitatea de membru titlular al Academiei Române, dar şi 1.200 de lei din activitatea didactică de la Academia de Studii Economice. Salariul mediu în cadrul BNR a fost de circa 6.800 de lei net în 2016 (1.500 de euro), de unde rezultă că guvernatorul câştigă echivalentul a 12 salarii medii din bancă.
Nimic nou pe frontul de est, observă Gazeta Sporturilor. Astra s-a calificat în turul 3 preliminar al Europa League, după un 0 – 0 anost în Azerbaidjan, cu Zira. În turul următor, lucrurile se complică. Girgiuvenii vor întâlni Oleksandria, echipă incomodă din Ucraina, egala FCSB în amicalele verii.
